Subiect la obiectul Anatomie Topografică.

1. Tema 8: Anatomia topografică a capului.Bolta craniului.Stratigrafia regiunii frontoparietooccipitale.
Topografia regiunii temporale.Particularitățile structurale și de vascularizare a țesuturilor
epicraniene.Anatomiachirurgicală a regiunii mastoidiene.Tunicile creierului.Sinusurile venoase ale
durei mater. Schema topografiei craniocerebrale a capului.
Anatomia topografică a capului
Limite
Liniace trece de la proeminențamentonieră,spre conductul auditivextern,ajunge laproeminența
occipitalăexternă(inion,punctulproeminent).
Dimensiuni
Lungimea(antero-posterioară):distanțade laglabelăspre inion(17-22cm);
Lățimea:distanțadintre protuberanțeletemporale (14-16cm);
Înălțimea:distanțade laorificiuloccipitalmare pânălapunctul cel mai înaltal suturii sagitale (12-16
cm);
Circumferințacapului:liniace trece prinmarginile supraorbitaleși protuberanțaoccipitalăexternă(54-
58 cm).
Forme ale capului:
- dimensiuniletransversale și longitudinale:dolicocefalică(caplung),brahicefalică(caplat) și
mezocefalică(mediu);
- dimensiunileverticale:hipsicefalic(înalt),platicefalic(scurt) și ortocefalic(mediu).
Craniul este asimetric,jumătateadreaptăfiindmai bine dezvoltată.
Capul are 2 regiuni:cerebralăși facială.
Porțiuneacerebrală
Limite (de porțiuneafacială)
Liniace trece pe margineasupraorbitalăaosului frontal,spre orificiulauditivextern.
Craniul este alcătuitdin: bazăși boltă.Pe suprafațalateralăa porțiunii deosebim:regiunea
frontoparietooccipitală(impară), temporalăși mastoidiană(pare).
Regiuneafrontoparietooccipitală
Limite
- anterior:margineasupraorbitalăaosului frontal;
- posterior:linianucalăsuperioară;
- părțile laterale:liniatemporalăsuperioară.
Straturile
Pielea– densă,cu păr, nr.mare de glande sudoripare și sebacee (încazde obstrucție,se potforma
ateroame).
Țesutul subcutanat - divizatîncelule de septuri conjunctive,care se îndreaptăspre calotaaponevrotică.
La aceste septuri aderăadventițiavaselorsanguine,care potprezentahemoragiiabundente încaz de
leziuni traumatice. Calotaaponevroticăeste oplacăsituatăîntre venterul frontal și occipital ale m.
occipitofrontal.
Toate 3 straturi – pielea,țesutul subcutanatși aponevroza,încaz de traumatizare potprezentarăni prin
scalpare.

2. Periostul - aderă lax de oase,cu excepțiasuturilorosoase,unde este olegăturăsolidă.
Țesutul celular subperiostal – poate fi ușor decolatde oase,potfi posibile colecții purulente
subperiostale (înlimitele unui os).
Oasele bolții craniene – plate,formate din2 lame: internă(vitroasă,mai fragilă) și externă,între care se
aflăsubstanțaspongioasădiploică.
Vascularizația – vasele suntlocalizate înțesutul subcutanat,orientate de susînjos.
- regiuneafrontală:este vascularizatăde a.supraorbitalăși supratrohleară(de laa.oftalmică,a
sistemuluia. carotide interne).Toate acestea anastomozeazăîntre ele,precumși cu a. angulară(de laa.
facială),și ramurile frontaleale a.temporale superficiale (ramuraterminalăa.carotide externe).Aceasta
poate fi palpată,anteriorde tragusul urechii.
Arteratemporalăsuperificială mai emite ramuri:parietală,auricularăanterioară,parotidiene,temporală
medie etc.
Regiuneatemporalămai este irigatăși de a.temporale profunde (de laa.maxilară).
- regiuneaoccipitală:este vascularizatăde 2 artere:occipitalăși auricularăposterioară(ramuri ale a.
carotide externe).Ultimaemiteramuri:stilomastoidiană,timpanică posterioară,ramurileauriculară,
mastoidieneși occipitale.
Sistemul venos– unescvenele craniuluicerebral și facial,estedispusîn 3 etaje:
- vene superficiale (I):v.subcutanate,reflexul venosse face înv. jugularăinternă,facială,
retromandibularăși jugularăexternă;
- vene diploice (II):însubstanțaspongioasăaoaselorplate;
- sinusurilevenoase intracraniene(III).
Toate 3 etaje comunicăprin vasele emisare.
Inervația – nervii superficialiînsoțescartereleși venele.
În regiuneafrontală–n. frontal (cel mai mare de la n. oftalmic),ce se divideîn 2 ramuri:supraorbitalăși
supratrohleară.
Venterul frontal al m.occipitofrontal este inervatde n.facial.
În regiuneatemporală–n. auriculotemporal (delan.mandibular).
În regiuneaoccipitală–n. occipital micși occipital mare (de la plexul cervical).
În parteaposterioarăa pavilionului urechii –n.auricularposterior(de lan. facial),care inervează
venterul occipital am.occipitofrontal.
Circulația limfaticăeferentădin:
- formațiunile superficiale:înganglionii limfatici,situațianteriorde pavilionulauricular;
- regiunilemedii:înganglionii limfatici retroauriculari.
Limfa,dinregiuneaoccipitală,nimereșteînnodulii limfatici occipitali.Vasele limfatice eferente,se varsă
în ganglionii cervicali superficiali și profunzi.
Regiuneatemporală
Limite – corespundextinderii m.temporal
- anterior:apofizafrontalăaosului zigomatic;
- superiorși posterior:liniatemporalăsuperioară;
- inferior:arcadazigomatică.

3. Straturi - pieleaeste subțire, țesutul subcutanat este slabpronunțat. Fasciasuperficialăeste
continuareaaponevrozei epicraniene. Fasciaproprie esteplacaaponevroticădensă,are 2 foițe:
superficialăși profundă,între care se află unspațiuumplut cu țesutcelularadipos,princare trece a.
temporalămedie (de laa.temporalăsuperficială).
Mai profundde fasciaproprie,se află m. temporal.Fibrele acestuiaconvergși printr-untendonscurtse
fixeazăpe apofizacoronarăa mandibulei.Îndeplinește rol înmasticație,ridicăși retropulseazămadibula.
În grosimeaacestuiatreca.temporale profunde (dina.și v.maxilare),și ramurile musculare ale n.
madibular.
Periostul,înregiuneainferioarăaderălaos,în alte regiuni este separatprintr-unstratcelularsubțire
periostal.
Vascularizația și inervația– are loc prinaceleași vase și nervi ce alimenteazăregiunea
frontoparietooccipitală.
În stratul subcutanatse află a. temporalăsuperficială.Înstraturile profunde se ramifică a.temporale
profunde.
Inervațiaare locde n. auriculotemporal (de lan.trigemen).Mușchii suntinervați de ramurile temporale
ale n. facial și n. profunzi temporali(de lan.trigemen).
Circulația limfatică– are locprin ganglionii limfatici superficialiși profunzi (ai glandei parotide),și în
ganglionii preauriculari.
Regiuneaapofizei mastoide
Limite – corespundamplasării apofizei mastoide aosului temporal.
Straturi – pieleaeste subțire. Țesutulsubcutanat conține fasciasuperficialăși m.auricularposterior.
Periostul aderălaos.În el se împletescmușchii:sternocleidomastoidian,spleniusal capului,venterul
posterioral m. digastric,lung dorsal al capului.Astfel apofizamastoidăare osuprafață rugoasă,cu
excepțiatriunghiului Chipault(zonănetedă).
În interiorul apofizei mastoide se află celulele osoase mastoidiene,care se clasificădupăgradul de
dezvoltare:pneumatică(multe celule,toatăcavitatea),și sclerozată(puținecelule).Deosebim antrul
mastoidian care comunicăcu urecheamedie saucucavitateatimpanică.
Vascularizația – are loc prin a. auricularăposterioară, prinramurile mastoidieneși a.occipitale.
Inervația are locprin n. occipital mic,n.auricularmare și n. auricularposterior.
Circulația limfaticăeferentăare loc în ganglionii limfatici retroauriculari.
Baza externăa craniului (exobaza) –se împarte în 2 porțiuni:anterioarăși posterioară.Ceaanterioară
conține orificii princare trecvase și nervi. Aceste orificii se aranjeazăsimetricpe liniaforaminifera,ce
unește gauraincisivă(palatul dur) cugaurastilomastoidiană(temporalul).Pe aceastăliniese aranjează
creasta osoasă.Între creste se aflăpartea medianăahilului,iarregiuneaexterioarăacrestelor– partea
laterală(conține fosaintratemporalăși aarticulației temporomandibulare). Parteamedieahiluluise
numește recesul faringian,care este cale de accesprin cavitățile bucalăși nazală,spre peretele superior
al porțiunii nazale faringeluiși ulteriorspre șauaturcească.

4. Baza internăa craniului (endobaza) –constă din 3 fose:anterioară,medieși posterioară.
Fosa anterioară – deasupracavității nazale și aorbitelor.Deosebim cristagalii aetmoidului,lamarginea
anterioarăa căruia se aflăgaura oarbă, princare trece v. emisară(unește sinusul sagitalsuperiorcuv.
cavității nazale).Pe ambele părți ale crestei se află laminacribrosa,prinorificiile căreiatrecn.olfactivi,
n. etmoidal anteriorși a.omonimă.
Fosa medie – formată din corpul osului sfenoidal.Înfosașeii turcești se află hipofiza,iarînainteaei –
chiasmaoptică.În părțile laterale ale fosei se află sinusurile cavernoase,încare conflueazăv.oftalmice
superioarăși inferioară.Deosebim:
- șanțurile carotidiene:treca.carotide interne;
- canalul optic:trec n.optic și a. oftalmică;
- fisuraorbitalăsuperioară:v.oftalmiceși nervii (oculomotor,trohlear,abducens,oftalmic);
- orificiul rotund:trece n.maxilar;
- orificiul oval:trecn.mandibularși venele,unescplexulpterigoidianși sinusul cavernos.Înapropierea
orificiului se aflăganglionul n.trigemen;
- orificiul spinos:a.meningeamediași ramurameningealalan.mandibular;
- orificiul lancerat:trecn.pietrosmare și v. emisare,unescplexul pterigoidcusinusul cavernos.
Fosa posterioară – între piramidaosului temporal și osul occipital.Conține puntealui Varolio și medulla
oblongata,cerebelul și lobuliioccipitali.Încentrul fosei se află orificiuloccipital mare,princare trec
bulbul rahidian,a.vertebrale,porțiuneaspinalăan.accesor.Lateral se aflăcanalul hipoglos printrece n.
hipoglos. Deosebimorificiul jugularcare are 2 porțiuni –anterioară(trecn. glosofaringian,vagși
accesor),și posterioară(dispușibulbulsuperioral v.jugulare interneși a.meningee posterioară).Avem
și orificiul acusticintern(trecn.facial,intermediuși vestibulocohlear),ce duce în meatul acusticintern.
Meningele encefalului –creierul are 3 tunici:duramater (externă), arahnoidaencefalică(medie) și pia
mater(internă,vine încontact cu creierul).
Dura mater – aderălax la oase. Formeazăunșir de prelungiri,care formeazăcavități,lipsite de valvule și
tapetate cu endoteliu –sinusuri venoase.Deosebimexpansiuni:
- coasa creierului:de lacristagalii până laprotuberanțaoccipitalăinternă,unde ajungelacorpul calos,
astfel divizeazăemisferele creierului mare;
- cortul creierului:se inserăîntre marginile superioareale piramidelorosului temporalși procesul clinoid
al osului sfenoid.Despartecerebelul de emisferele creieruluimare.
- coasa cerebelului:de lacortul cerebelului spre fisurainteremisfericăacerebelului;
- diafragmașeii:acoperășauaturcească,în centrul căreiase aflăorificiul princare trece tijahipofizei;
- cavitateatrigeminală:lojapentruganglionuln.trigemen.
Coasa creierului are 2sinusuri:sagital superiorși inferior.Ultimultrece în sinusul rect,care este dispus
în locul unirii coasei creierului mare cucortul cerebelului. Sinusul transversal se aflăînlocul de inserție a
cortului cerebelului,șanțul sinusuluitransversal.Acestatrece în sinusul sigmoidian,dispusînșanțul
omonim.Îngrosimacoasei cerebelului,trece sinusul occipital,care conflueazăcusagital superior,rectși
transversal (înregiuneaproeminenței occipitale interne).
Lateral de șauaturcească se află sinusul cavernospar,care se unescprin anastomozasinusurilor
intercavernoase și formeazăsinusul circular.

5. În sinusul cavernosparse varsă:v. oftalmice superioarăși inferioară. Ceasuperioarăanastomozeazăcu
v. feței (angulară),iarprinv.emisare sinusuluicavernosse unește cuplexul venospterigoidian.Prin
sinusul cavernostrece a.carotidăinternă.Înpereții sinusului se găsescn.abductor,oculomotor,
trohlearși oftalmic.Reflexul venosde la sinusare locprin sinusurilepietroase inferiorși superior,
dispuse înșanțurile omonime,și se varsăîn sinusul sigmoid.
Arahnoida – placăfinăde țesutconjunctivnevascularizat.Este delimitatăde duramaterprintr-unspațiu
subdural.Formeazăvilozități care pătrundînlumenul sinusurilorvenoase –granulațiilearahnoidiene.
Pia mater – străbate toate șanțurile creierului mare și ventriculele cerebrale,unde formează plexuri
vasculare.Este delimitatăde arahnoidaprintr-unspațiusubarahnoidianîngust.Deosebim cisterne
arahnoidiene:chiasmatică, fosei cerebralelaterale,interpeduncularăși cebelomedulară(practicceamai
importantă).Ultimacomunicăcuventriculele IV,IIIși cele laterale.
Șanțurile și cicumvoluțiunile de bazăale creierului mare
Creierul are 3 formațiuni mari:emisferelecerebrale,cerebelulși trunchiul cerebral.
Emisferelesuntdelimitate prin fisuralongitudinală,iarînadâncul acesteia,sântlegate princorpul calos.
În parteaanterioară,fisurapenetreazăcorpul calos,iarîn partea posterioarătrece în fisuratransversală
a creierului,care desparte lobii occipitalide cerebel.
Scizurile interlobarescindeazăfiecare emisferăîn 5 lobi:frontal,temporal,parietal,occipital și insula
(ascunsăîn șanțul lateral). Șanțul central delimiteazălobii frontalși parietal.Înparteaanterioarăeste
dispus girusul precentral (centriimotori,pentrumușchii extremității inferioare,cavitățiibucale,
faringelui și laringelui).În girusul postcentral se aflăcentrii sensibilitățiicutanate și propriorecptive.
Șanțul lateral departe lobiifrontal și parietal de cel temporal.
Vascularizația encefalului –a. carotide și vertebrale.
Arteravertebrală– pornește de laa. subclaviculară,ajungeîncavitateacraniului prin orificiul occipital
mare,unde ambele a.vertebrale se unescformând a.bazilică,care se împarte în două a. cerebrale
posterioare.Formeazăcercul arterial cerebral.
Arteracarotidă internă– ramură a a. carotide comune,princanalul carotid pătrunde în cavitatea
craniului.Emite ramuri:a.cerebralăanterioară,cerebralămedie și comunicantăposterioară(uneștea.
carotidăinternăcu cerebralăposterioară).Arterele cerebrale anterioare formează circuitul arterial al
creierului.
Venele encefaluluinuînsoțescarterele. Venelecerebrale profunde,formeazăvenacerebralămare,care
se varsă în sinusul rect.Reflexul venosdinsistemul venelorcerebrale superficiale are locîn sinusul
sagital superiorși sinusurile venoasede labazacreierului.