1. 4
it
o
BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
tievistg Periodica Eclesiastica
A
WITH! SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
ROMANE
ANUL AL XXVI lea, No. 2-3.
MAI
I
TABELA MATERIILOR
Pap.
r Preotul si InvEtAtorul . 173
2 Un manuscript original al Fpis. de Arge9 Grigorie. 579
3 Credintele Religiose si ideile morale ale vechilor fi
losofT 588
4 Ribliografia GrecA. 193
5 Mannscr;ptele MAnAstiril Cernica 207
6 0 mica escurSiune asupra num6mluT cartilor cano-
nice al VechTulul Testament. . . 235
7 Incheiere la cursul IstorieT BisericestT. . . . 239
8 k ugAcTunile Pisericel s A pomenirile pentru eel re-
pausatT in Domnul 257
9 DeosebirT de cred n S intre diferitele bisericT crestine 269
10 t. ate-va notice asupra architecture! crestine. . . 281
rx Schitul Tion:estiT 291
12 1 estamentul si data mortiT Mitropolitulul Stefan al
Ungro-N, I .hies 296
13 tronica hiseric6scA 298
31854 Regulamentul pentru aplicarea legeT Case! BisericeT
25 DonatiunT. 356
II
BUCUREM
TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICETI
1902_
-
111=IM..
.....
_
1-Er-mW
. . . .
,
www.dacoromanica.ro

2. ANUL XXV I BISERICA ORTODOXA ROMANA No 2 -3.
PREOTUL *I INVETATORUL.
Din intamplare ne pica in mana un numer al zia-
rului «Tribuna Liberala,, ce apare in Galati si act,
in foileton, gasim un articol, sub-scris de Dl Ar. C.
Murgescu, in care se ocupa de Oiedicile, ce le intim-
_pin& inveicitorul in nobila ,si inalta misiune a afios-
tolatului sea'.
Dl. Murgescu, in articolul in cestiune, recun-o§te
ca nu invetatorul singur este factorul, de la care
depinde inaltarea si ridicarea nivelului intelectual si
moral al sateanului nostru, ci sunt si altii; acestia
insa, dupa parerea D-Sale, nu numal Ca nu contri-
buesc cu nimic la propasirea satelor, dar ceva ma'
mult char, ei steinjenesc activitatea invetcitorultd, pu-
indu-i bete in rote. Domnia sa vine in urma a enu-
mera acesti factor', car' impiedec pe invetator si
inc.epe mai intaiii cu preotul.
«Unul din factor', care ar putea sustine activitatea
linvetatorului, dice DI Murgescu, trebue sä recunOs-
« tem, ca ar putea sa fie preotul. Dar in majoritatea
«casurilor, adaoga. Domnia sa, raportul dintre fireot
.)si invetdtor este a'etestabil.. Voind apoi a arata si
a explica causa pentru ce acest- raport este ast-fel,
dice: «Slabirea relatiunilor dintre acesti do' factort
se datoreste stare', care lasa de dorit, a multora
www.dacoromanica.ro

3. 174 PLIBuTUL §I INVETATORUL
( din servitoril altarului. Uitarea cuno§tintelor capa-
( tate in scbla, nepasarea fa:0, de on -ce micare cul-
cturala, aruncarea de multe on in bratele unui hidos
(materialism, departdza pd preot' de invetator.
(Nu se pOte stabili o comunitate de actiune intre
( indivizi cu aspiratiuni deosebite.
` ( Consecinta slabirei relatiunilor dintre preot §i in-
( vetator e daunatOre progresului in sat. On cum
( ar fi un preot, inraurirea lui asupra maselor este
(mat mare, de cat a invetatorului. Preotul represinta
( divinitatea §i a vorbi de Mil pe preot, insemna a
t carti contra lui Dumnecleti.
(De multe on preotul intrebuinteza in reii acesta
einfluenta §i pune piedici, cel putin cu indiferenta sa,
(activitatel invetatorului.
(Iata dar cum preotul, draga DOmne, factor
c al moralitatei, stanjeneste activitatea invetarorului.
(Nu clic, ca nu-s exceptiuni; dar acestea fiind rare,
(regula generala remane bine stabilita. Dar inveta-
(torul mai are §i alte piedici ) .
ci dupa ce se plange amarnic de autoritatea
( comunala, care §i ea, ca si preotul, stanjene§te ac-
(tivitatea invetatorului, ii micwreza prestigiul §i-.1
(paraliseza cu desavir§ire on -ce influents, aid firi-
marii sunt marl la fiatiml ,si mid la suflet ,s-i mal
<lesne se inteleg in on -ce imfirejurare cu arenda.,sil,
Cuc cdrciumarii si cu toti veneticii satelor )si corn-
tromit pe invetator, Dl Murgescu inchee: Piedicile
cinveldtorului sunt nenumerate, dar despre cele-l-alte
(va vorbi cu altd ocasiune..
Nu cuno§tem daca autorul celor de mai sus este
sail nu invetator. In tot casul apara pe invetator
nedreptatind pe preot, ca sa nu zicem insultandu-l.
Credem de asemenea, ca. §i cele afirmate la adresa
www.dacoromanica.ro

4. PREOTUL RE INVtTATORUL 175
autoritatilor comunale sunt exageratiuni, pentru ca
"din intregul spirit, ce domina articolul D-lui Mur-
gescu, toti sunt de villa; toti Tactorii morali gresesc.
Si, dupa parerea Domniei Sale, gresesc, ca nu sunt
la ordinile si sub conducerea invetatorului.
Departe de not intentiunea si chiar ideea de a
inaspri raporturile dintre preot si invetator.
Dupa vederile nOstre exprimate in nenumerate rin-
dud in colOnele acestei Reviste, preotul si invetatorul
sunt cel dot factori principals, in mijlocul poporului
nostru rural. Si credinta nOstra este, Ca atunci, cand
acesti dot factori vor fi la inaltimea chemarel lor,
poporul nostru Romanesc va merge tot inainte, inte-
lectualminte, moralminte si chiar materialminte. Si
din contra., daca acesti dot factori nu sunt destul de
pregatiti pentru chemarea lor, sail nu sunt destul de
constienti de acesta chemare, atunci poporul nostru,
rural mai ales, nu numai ca va sta in loc, ci tOte
pecatele pot sal coplesesca si slabesca in lupta
pentru viata 1).
Departe dar de not on -ce idee de a inaspri rela-
tiunile si raporturile intre preot. si invetator, cad'
asta-di mai ales, in starea in care ne aflam, suntem
indreptatiti a dice: ..,4junge Vile% reutalea el) . A
mai adaoga dar ceva sail a contribui, spre a raci
sail incorda aceste relatiuni, avem credinta, ca s'ar
lucra in dauna celor mai scumpe si mai vitale in-
terese pentru propasirea intelectuala si morala a po-
porului roman. Si, cu toti credem, ca avem sacra
datorie de a contribui, spre a se cimenta iubirea si
deplinul acord in actiunea si activitatea celor dos fac-
tori principals in sinul populatiunel nOstre rurale, fireo-
tut si invetatorul, ca ast-fel lucrarea lor sa fie rodnica
') Ve41 Biserica Ortodoxa an. XXVI, No. 1, pag. 146 si
sal
unlit.
www.dacoromanica.ro

5. 176 PRIXOTUL INVWTORUL
§i bine-facetore. Dar clicend acestea nu putem trece
cu vederea nedreptatea aprecierilor D-lui Murgescu
la adresa preotilor.
Crede Domnia Sa, ca face un servicin tare sail
chiar invetatorilor, cand vorbete in tonul celor de
mai sus la adresa preotilor §i administratiilor comu-
nale ? Dar mai presus de tote acestea, crede Domnia
Sa, ca afirma ceva adeverat, cand sustine, ca: in ma-
jorztatea casurzlor, rafiortul a'intre fireot si invetdtor
este detestabil? i§i inchipue D-sa ca spune adeverul,
cand afirma, ca slabirea rela/iunzlor a'intre fireot si
invqdlor se datoreste stdrei, care lases de dorit a
multora dintre servitorzi altarului, uitdrel cunostin-
telor capitate in .,s-cdld de acestea, nefidsdrei for fates
de on -ce 1/n4-care culturald $1 aruneetrei for in
bratele hidosului materialism?
Credem, ca fates de aceste invinuiri nedrepte, ne-
adeverate §1.-cu desavir§ire nefondate, vor protesta
cei dintai toti invetatorii; cad ele sunt nemeritate
pentru preotul roman, pe carele, cu desavii*.re alt-fel
it cunotem cu totil §i alt-f el it cunosc §i invetatoril
in raporturile §i relatiunile for cu dinsul.
Departe de preotul roman, cu tote neajunsurile, ce
le are §i le intimpina in cariera sa sacerdotala, ast-fel
de acusatiunI. Departe de el ignoranta §i lenea, de
care'l face culpabil Dl Murgescu cu atat mai mult
este departe de el hidosul materialism,ori-cum ar
voi sa'l intelega in bratele caruia crede,
ca se afia majoritatea preotilor no§tri.
Din contra, avem credinta ferma, ea daces D-sa
se face ecoul tutulor acestor incrimina"ri 14 adresa
preotului roman, ca din partea unor invetatori sail
ca dore§te a edifica pe aceti din urma in ast-fel de
credinte, fates de preot, apof tocmai cu acesta va
fi
si
D-sa,si
www.dacoromanica.ro

6. PREOTUL INVETATORUL 177
contribui in mod necontestat la racirea relatiunilor
si invrajmasirea preotulul cu invetatorul si atunci cu
adev6rat, dupa cuvintul Evangeliel c ratacirea din
urma va fi mai rea de cat cea dintai), cad preotul
si invetatorul privindu-se cu neincredere si nefiind in
unire si armonie in apostolatul lor, nu vor putea lucra
cu folos nici unul, nici altul.
Dar D-nul Murgescu este nedrept fata de preot,
in aprecierile sale si pentru cuvintul ca voind sa
justifice pe invetator, Ca este impiedicat intru inde-
plinirea datoriilor sale de care preot, se margineste
pur si simplu a afirma acesta, calomniind si acuzand
pe preot in modul aratat mai sus. D-nul Murgescu
nu a putut sa dovedesca afirmarile sale grin fapte;
s'a mayginit la simple invinuiri si acuzarl nedrepte
si nemeritate. Si credem ca nu s'a gandit a dovedi
acusarile aduse preotulul, pentru ca nu exist.
Cand si unde vre-odata s'a veclut, ca preotul ro-
man sä stea ostil in calea invetatorului si impe-
dice intru indeplinirea datoriilor sale; ba Inca majo-
ritatatea preotilor sa fie ast-fel si sa stanjendsca pre
invetator?
Pe cat cunostem preotul nu are nici un amestec
in sc61a, Tar in afara de scola, in ce si intru ce s'ar
putea plange invetatorul de preot ?
Fiind ca tinem sincer la infratirea si iubirea re-
ciproca, ce trebue sa caracterise pe preot si invetator
in apostolatul for in sinul poporulul roman, ne place
a crede, ca invinuirile nejustificate ale D-lui Mur-
gescu contra preotulul roman, au fost pOte momen-
tane, pornite de sigur din alte cause, dar pe care
le-a generalisat, aplicandu-le asupra preotilor in mod
nemeritat.
Cu totii avem chemarea si datoria de a contribui
www.dacoromanica.ro

7. 178 PREOTIILSI 1NVETATORUL
cu ceva bun la marele edificiu al desvoltarei nostre
intelectuale, morale nationale §i credem ca nu prin
insulte acusatiuni aduse unel clase §i mai ales preo-
cilor, se 'Jae face ceva bun. Din contra, daca in
randurile unora sail a altora sunt de aceia, cars
greesc sail nu sunt in destul de gelo§i intru inde-
plinirea datoriilor, pe carl le impune chemarea lor,
este mai bine pe unii ca acetia a-i sfatui aduce
la cunotinta adeverului §i a datoriel, de cat ai pro-
voca pre unii contra altora, cu tot felul de invinuiri
§i acusatiuni, daca nu in totu!, cel putin in mare
parte neadeverate §i nefondate.
Ast-fel credem, ca se pot inbunatati moravurile
§i se pot aduce servicil reale tutulor claselor §i tutu-
ror factorilor, cars sunt chemati a lucra la propa'§irea
intelectuala morala a neamului nostru.
Pentru acesta am tinut a releva aprecierile D-lui
Murgescu a regreta, ca s'au putut aduce ast-fel
de invinuiri nedrepte la adresa preotilor; invinuiri,
cars pot mai mult sa contribue la inasprirea raportu-
rilor dintre preot §i invetator, pe cand nevoe ester §i
nevoe mare, ca ace§ti dos factori sä fie in cea mai
desavir§ita iubire unul cu altul, spre a putea lucra
bine cu folos in sinul populatiunei rurale, unde
chemarea for este mare pentru neamul nostru ro-
manesc.
Atat de o camdata ca respuns la cele afirmate de
D-nul Murgescu.
D.
si
si
si
si
si
si
www.dacoromanica.ro

8. I111 manuscript original at Episcopului de Arm Grigorie.
..../IMINVI
Camara dreptel credin(e. (Tccp.Etov '0008460.
Care cuprinde pe scurt, pentru DumnOeii, pentru
credinta, pentru talcuirea §i slujirea celei 7 taine §i
celor i o porunci §i pentru cele osebite mai trebuin-
ciOse ale Sf. Biserici. Si altele de folos impreuna cu
acestea, spre negre§ita povatuire §i tiinta a fiete-
caruia iubitor de blagocestie cititoriti.
Sati talmacit acum de pe limba grecesca, in anul
dintal al pastoriei preasfintitului, prea invatatului §i
prea cuvintaretului Chiriu Chir Pilaret Mitropolitul
Ungrovlahiel, intr'a cinclecilea §i unul al anilor vieteI
preasfintiet Sale. Anul na§terei Domnului nostru Iisus
Christos. r793, Mart 16.
Preadestovie cdtrci cei ce se vor intarnpla a citi.
Acesta carte 41 are fiinta sa dupa purtarea nume-
lui seti; caci cuprinde cu adevarat tainele Bisericei
nostre, discopere multe nedumeriri, gone§te parerile
§i in scurt este ca o Vistierie umpluta cu feluri de
odore i cu nepretuite pietre intalegatore, care lumi-
neza mintea cititorului §i-I arata calea credintei cei
drepte.
www.dacoromanica.ro

9. 180 UN MANUSCRIPT ORIGINAL
DecI, fiind-ca acum o am talmacit in limba nostra
rumanesca dupa limba grecesca prin indemnarea Prea-
sfintitulul Arhiereti Chir Iosif, cititi-o cu luare aminte,
§i vetI simti folosul el. Gustati fagurul cel alcatuit
din prea frumOsa gradina a scripturilor §i pus intr'insa
§i vetI cunote puterea dulcetei ce s'ail cules din cele
prea alese §i prea mirositore flori ale ograzii cei du-
hovnicetI, de mult invatatul Chir Theofil Episcopul
Campaniel, carele cu Iubire de ostenela ail inmultit
Talantul in limba neamulul seii. Iata dar Camara
sail deschis si neamului noaru. IntratI intr'insa ca sä
ye luminati, imbogatiti-ve din od6rele cele nedeartate
care cuprinde §i curiotetI cartea acesta ca o savir§ire
a until alt Esdra, de care dice scriptura c si au deschis
Esdra cartea inaintea a tot norodul §i ail citit intr'insa
deslusit). Si far: c Esdra preotul §i carturariul §i Le-
vitiI era talcuind la tot norodul ) . Cu acesta urmare sä
silesc si parintii notri Arhierel, carii sint dascalil no-
roduluI §i luminatoriI Bisericei spre a inmulti talantul
§i folosul deob§te. Pentru aceea socotiti-i pururea ca
pe nite privighitori de mantuirea sufletelor; ca pe ceI
ce ocarmuesc cu multa sudore corabia Bisericei ce
inotA prin necurmate valuri; Si ca nite lumini ce sint
p4 de Domnul in sfe§nicul Staulului oilor celor cu-
vintatore. Iar pre mine, cel ce (din buna indemnare
a celul preasfintit parinte Arhiereti Chir Iosif) am
talmacif o §i am scris'o, dupa cum am putut, de vetI
afla greple, cand yeti citi-o sA me iertatl §i sa pli-
nitI lipsele neputinteI mele, ca cum atI plini legea,
cautand la dicerea fericitulul Pavel: e Purtatl sarcinile
unul altuia §i asa yeti' plini legea lui Christos».
Al caruia dar §i mild sa ye invrednicesca slava
§i desatareI RaIului ceI nesfar§ite. Amin.
Al drepteI credit4ei VOstre urmatorIn.
Smerit Arhimandrit Grigorie Rinmiceamd.
www.dacoromanica.ro

10. UN MANUSCRIPT ORIGINAL 181
Dupa acesta prefata urmeza scara materiel. Cartea
cuprinde I I o capitule expuse in 587 de pagini. Tot
cuprinsul cartel este religios. Incepe cu crearea lumel,
cu credinta Iudeilor §i infra in Cretinism, desvolta
taina Trinitatel, trateza despre cele §apte taIne, ex-
plica cele i o porunci §i darurile Sf. Duh. Dupa a-
cesta are numal tratate de morala i diosebite cestiuni
la consolidarea societateT cre§tine, despre actele de
bine- faceri, obiceluri §i superstitii pagane pe care le
combate, despre monahism, despre morte §i judecata
ultima..
Forma in care-I tratata scrierea este dialogala, a-
dica un straret, (Egumen, conducator, invatator) ex-
pune teoriile cre§tine i le argumenteza cu dovedl
rationale scripturistice §i cu exemple din viata prac-
tica; Apol un fioslu,snic (ucenic, invatacel) it asculta
§i la urma se declara convins din cele ce a ascultat
despre cestiunea ce o trateza. Pentru a se vedea
modul tratarei capitulilor transcriti aicea un capitul:
Desj5re minciuno,sil fiolzticayi orneni (adica politicianil
fal0).
Cap. 105.
eStdretul: Al aflat ce Taste mincluna, ce taste a-
taxia, ce taste politicosul cel adevarat §i dintr'acestea
chibzuWe cele din protiva, pre cel mincluno§1, pre
cel atarnicI §i pre ace$I mincluno§I politico§1 §i ti-
0.14 omenl. Ace§tia sint carii au impistriturile lui
Pardosulul (animalul leo-pard), me§tqugirea vulpel §i
ca cu un chip de obraz (masca) inchipuesc blandeta,
ataria i nerautatea din inima. curata. Ace§tia au
socotinta Si creerl ca apele Evripului, cand aicl cand
acolo se porta. Marele Pavel ail prorocit pentru a--
cqtia clicend: (In Odle cele de pe urma vor fi vreml
grele, ca vor fi orneni lubitori de sine§1, Iubitori de
www.dacoromanica.ro

11. 182 UN MANUSCTIPT ORIGINAL
argint, mandri §i cele-l-alte, avend chip de blago-
cestie, Tar puterea eT tagaduind 2. Audi ? Se inchi-
puesc ca cre§tiniT §i credinta de cretin nu ail; tot-
deuna se inchipuesc pentru folosurile lor, on pentru
ca se in§ale, on pentru ca se c4tige, sau pentru ca
se alcatuTasca sfatul lor, orl pentru ca sa faca hatir
sau pentru ca se vatame pe cari-I urasc, on pentru
ca sa se arate catra cef-l-alti vrednicl §i buni §i catra
rudeniile §i prietenif lor facetori de bine. Acetia sint
de care dice Ieremia: (Tot fratele arunca cu calcaiul
§i tot prietenul cu viclewg umbla), pentru ca
Evreii acest fel de ticalbsa stare avea atuncea. Une
orT se prefac ca graesc bine §i lauda cele bune, Tar
mintea lor tot-deuna se indeletnice§te la cele ama-
gib:5re, pentru acesta dice §i pilda ca nu a dice
bun este bine, ci a lucra cele dise, cel ce dice
Unil ca acqtia indraznesc de multe orl la juramin-
tele lor §i mint la fagaduintele lor, Si credinta lor
ca un mijloc al releT lucrarei lor tagaduesc §i se fa-
tarnicesc. Pentru ace§tia dice §i David: (Intru mul-
timea puterel tale, minti-vor tie vra§ma§iI taT). Cu
adevarat vrajma§T sint luT Dumnecleil..§i mint la cea
fara margine puternica facerea luT Dumnecleil.
rautate Taste, ca pre cei blagocistivl, pre cei fara
rautate, pre cei pro§ti Si tematori de Dumnecleti
cre§tini II socotesc Si ii numesc nebuni fall de
minte, ca dobitOcele cele necuvintatore.
Un Athenieu defaima pre Lachedemoneni ca sint
ne'nvatatl §i fara luare aminte; Tar Lachedemonenul
Andalchidas a respuns: (NumaT noT n'am invatat de
la voT nicl un rat,. Ace§tia carT au mintea ascunsa
§i sint amagitori, cu fata vesela §i cu `cuvinte de
cinste §i aratatore de dragoste fac catra ceT-1-alti
multe Whirl de cinste, pe care Taliene§te le (Ace
§i
i
i
§i
www.dacoromanica.ro

12. UN MANUSCRIPT ORIGINAL 183
Ceremonii. Arata inima prietenesca curata, fagaduesc
credinta §i partinire multa, pre cat pot, §i tote sint
spre amagire pentru folosurile for §i ca§tigul.
Acest fel de minciunos politicos era Arhidamos,
carele Vicea: Oaia adica acela§ glas tot-deuna striga,
Iar omul multe §i de multe feluri, pana and va sa-
vir§i ceia ce i s'a parut. Vulpea se preface ca are
priete§ug §i multe chipurl de jocuri prietene§tI face
catra Iepure Si sa joca impreuna cu dinsul pana and
sa-I vie indamana sa-1 zugrume §i sa-1 manance 5i
dupa cum Vice pilda (la rati sint intaleptl Istorisesc
ca jigania pantir (animalul) are piele de multe felurl
§i fOrte frumosa §i cand flamanze§te Iasa din cuibul
eI §i striga §i scote Ore-care miros din gura sa. Pen-
tru care in§alandu-se §i tragendu-se cele-l-alte jiganii
mid, se apropie de dinsa §i se indulcesc de pistritimea
pielei ei, §i de mirosul gurei el. Iar ea sarind ripe§te
§i mananca pe care-va. Intr'acest chip fac §i politico§ii
cei mincIuno§I. Se prefac ca cum ar avea multamire
§i dupa cum Vice David, < vorbesc cele de pace cu fratii
lor, Iar in inima for viclenesc rautati ), dupa cum Ia-
ra§1 David Vice; Cu( gura for bine-cuvinta, iar cu
inima for blastama Istoria judecatorilor legeI vechi
defalmeza pre neamul lui Veniamin, care nu §tia ale
legeI, §i iscusiti era a lovi parul cu sageata, Si cu a-
cesta arata ca la cele Dumneze§tI era orbi; Iar la de-
§artaciunea lumel era forte cu luare aminte §i iscusiti,
pentru acesta §i de DumneVeti urgisindu-se au pierit
cu totul. A§a vor patimi §i cei ce urmeza cele de§arte
§i se iscusesc la cele amagitOre Si defaimeza pre cele
dumnelee§ti ticalo§iI §i mincino§iI politico§1. 01 cum
sä suspin pentru acest ticalos §i bicisnic neam al
ornenilor! La faptele Apostolilor dice ca a multi-
mei celor ce cred in Christos inima una §i sufletul
www.dacoromanica.ro

13. 184 UN MANUSCRIPT ORIGINAL
unul, Tar acqti ticalo0 sail turburat (revoltat) precum
la facerea turnulul i nu numal cä au felurl de limbi,
ci i suflete improtivitOre. Orbire Si graire de§arta ail
la cele biserice§ti, neintocmire ail la cele politice§ti
0 se intocmesc numal dupa cele amagitOre. Si de-1
vel vedea vre-odata cá se prefac a avea evlavie, a-
datl aminte de acela, cars ingenunchind inaintea res-
tignitulul Christos §i'§I batea pepturile, dicend de Chri-
stos, pe carele adese ori it restignesc de iznOva cu
amagirile §i cu vicle§ugurile. Si pentru c4tigul for
s'at pentru mijlocirea vre unel rude a lor, it vend
la Evrel s6.-1 restignesca, precum minciunosul poli-
ticos Pilat, pentru priete§ugul Cesarulul adica §i pen-
tru frica §i adevarat era pentru prietqugul Evreilor,
l'aii dat ca sä se restignesca. 0! ganditori de vicle-
§ug, indoiti la suflet i indoiti la. inima Omen!.
Cand vei vedea la un ora§ ca nu au ru0ne i
unire, ci fiete-carele se sirguete numal pentru folo-
sul set §i nu grija§te pentru folosul celor-l-alti, atuncl
nu numai cele biserice§ti §i politiceti pravile se strica,
ci i tote vor ajunge la sfir0t stricacios. Am audit
§i pre Ore-care minciuncs politicos dicend: t Cu una
§i acesta. s pricina pociti in multe chipurl sa me slu-
jesc i se o arat on bung on rea. 0! ticalOsel A-
devarul taste prea singuratec i intr'un chip, mincluna
taste in ' multe felurl i._ in multe chipurl i tu singur
marturise§ti pre sine-ti minciunos §i amagitor. Insa
multi fara minte amagindu-se val! §i lauda pre ace§ti
cu multe mijloce §i indaratnici, tar tu, o fiulel fugl
0 ur4te pre unil ca acestea, ca pre u0le Iadului,
ca el au stricat pre multi §i lumea mai se premej-
duete.
Poslujnicul: EU socotesc ca. dupa cel din copilarie
rail obiceiti sa fi cadend el in unite ca acestea, §i
me rog spune-Tni §i pentru obiceit 3..
www.dacoromanica.ro

14. UN MANUSCRIPT ORIGINAL 186
Dupa acesta urmeza Capitulul despre obiceiul bun
si reti.
Manuscriptul a fost proprietatea Bisericei Spirea-
Noua si mi s'a dat spre al studia dupa care mi-a
fost cedat mie de Preasf. Arhiereti Ialomitanu, supe-
riorul acestei Biserici. Ar fi de dorit ca toti clericil
nostri sa pastreze manuscriptele ce sa gasesc Inca
printre cartile vechi, pentru ca in multe din ele sint
note istorice nationale, on sint scrierl de ale Ome-
nilor nestri carturari din trecut si despre cart putin
cunostem. Exemplu evident este chiar manuscriptul
acesta. El este o autografa, fOrte frumos scrisa la
1793, de catra un renumit barbat al timpulul, ca
carturar Bisericesc, Arhimandritul G-rigorie Rimni-
ceanu. Eu am mai intalnit si posed si eu scripte de
ale lui, dar nu stiam pana acuma cine e autorul lor,
pentru ca nici o insemnare si nici o subscriere.
Acest manuscript porta in doue locuri subscrierea
autorulul.
Arh. Grigorie Rimniceanu avea o scriere curata de
tot si citeata, mai stim ca cunostea perfect limba Greca
veche si vulgara, pentru ca din greceste a tradus Ca-
mara drefitei credinte Tarleiov 6p0o3oEtecc. In prefata scrisa
de Arhimandritul Grigorie Rimniceanu se dat cate-va
fapte si date de interes istoric Bisericesc, asa ne
ca la 1793 Filaret al II Mitropolitul Ungrovlahiei eta
de un an Metropolit, adica de la 1792, ca era in etate,
atunci de 51 de ani. Apol mai dice ea a fost indemnat
de a traduce din greceste cartea lui Theofil Episcopul
Campaniei de catra Arhiereul chir Iosif, care era si el
carturar. Acest Iosif in urma, adica tot in 1793, a
fost ales Episcop de Arges, formandu-se o noun
parhie pentru el, pretuindu-i Tara meritele sale hte-
rare si morale.
nail
sPune:
www.dacoromanica.ro

15. 186 UN MANUSCRIPT ORIGINAL
Filaret s'a dimisionat din Metropolie, fara voia
sa, dupa cum era obiceIul de asi da paretisul adica
dimisia, spre a face loc de Mitropolit luI DositeIti
Filitis. Episcopul Iosif a fost unul dintre invetatif
timpului, om cu viata sfinta cu multa devotiune
pentru Tara si Biserica. Arhimandritul Grigorie a a-
juns si el Episcop de Arges, dupa Ilarion, care re-
tragendu-se in Transilvania, la Brasov, impreuna cu
Mitropolitul Dionisie Lupu, din causa Zaverei nu s'a
intors in tara la invitarea Domnitorului Grigorie Ghica
s'ati fost inlocuitI ambii, Metropolitul Dionisie la 1823
prin Grigorie al IV, Tar Ilarion prin Arhimandritul
Grigorie Rimniceanu, autorul acestul manuscript, si
a fost Episcop pana la venirea rusilor 1828, and
a incetat din viata, s'a revenit pentru a doua órä ca
Episcop de Arges, la 1828, Ilarion, pe timpul ocupa-
tiei rusesti. Acelas lucru i se pregatea si lui Grigorie
al IV, adica de a fi scos din scaunul Metropolitan
si a a reabilitat si restabilit ca Metropolit al Ungro-Vla-
hiei Dionisie Lupu. Afacerea si urmarea cursul eI se cu-
noste din istoria nationals. Limba in care-I scrisa tradu-
cerea carte lui Theofil Episcopul Campaniei este fOrte
curgatOre romanesca si frasele bine asezate, curatata
de cuvinte streine si usora de inteles, pentru ca Gri-
gorie Arhimandritul era un bun carturar al timpulul.
Cartea-I OVA scrisa de main sa. Acest manuscript
este de buns sema transcris corect pentru imprimare
si presupun ca numai timpurile grele de pe atunci
rat oprit pe Episcopul Grigorie de a-1 imprima. Pe
manuscript citesc pe o pecete puss cu negru in mac
multe locurI, ca acesta carte a fost a Episcopului, pentru
ca initialele A. Arges dovedesc acest lucru. Cum
a ajuns acest manuscript proprietatea Bisericel Spirea-
Noua nu'mi pot explica, de nu curn:va vre-o rucla
si
www.dacoromanica.ro

16. UN MANUSCRIPT ORIGINAL 187
a sa a motenit pe Grigorie i s'a luat i acesta carte
de catra erecli de la Arge.
In tot casul cartea -i de mare folos pentru not ceti
bisericeti, §i laud pe clericul ce a pastraf o §i legat'o
din not. Cu acesta ocasie rog cu staruinta pe toti
clericii no§tri de a nu Instreina absolut nimic din ve-
chile card i manuscripte ce s'at mai pastrat, i a
le face cunoscute Redactiei Revistel Biserica Ortho-
doxe spre ale studia i a estrage din ele datele ce
sunt atat insemnate pentru Istoria Bisericel nOstre Ro-
mane, care-I in fa0 Inca pana acum.
Autorul acestei scrieri TafiEtOsi OpfMsEac este grec de
origina, nascut in Ianina §'a studiat la vestitul Eu-
geniu Vulgaris §i Balan, el §'a imprimat scrierea sa
in Venetia la 178o, a mai scris §i un Nomocanon.
C. E.
www.dacoromanica.ro

17. CredNele Religilise i ideile morale ale Hailer filosofi,
Sunt multe secole, ba putem zice chiar mii de
ani, de cand credintele religiose a le filosofilor ve-
chi i ideile for morale '§i ail .flat in sinul ome-
nirei aparatori §i admiratori. In zilele nOstre chiar,
cand spiritul critic, voind sa scruteze origina creti-
nismului din punctul de vedere istoric, multi ail mers
pang acolo; in cat sä creza, ca intregul edifichl dog-
matic §i moral al credintel cretine, a resultat din
credintele acestora. Multi zic, ca filosofii Greci §i
Romani, ail profesat o religiune naturala, un fel de
deism i la ei se gase§te credinta intr'un Dumne-
zeil, credinta in Providenta sa, credinta in nemurirea
sufletului, credinta in pedepse Si recompense intro
viata viitOre §i forte multe din adeverurile morale ale
credintel cretine. Adoratorii §i admiratorii acestor
filosofi, merg pana acolo, in cat sa ne spuna, ca din
scrierile §i preceptele acestor filosofi, se pote forma
un sistem religios complect §i tot a§a de perfect §i
folositor omenirei, ca i insu§i Evangelia!! EI voesc
a justifica acesta §i atribuesc tot meritul acestor filo-
sofi faptul, ca ei fara ajutorul inspiratiunei, numai
prin simpla conceptiune a ratiunei ail fost in stare
www.dacoromanica.ro

18. CREDINTELE RELIGIOSE 189
sa alcatuiasca un asa mare si formidabil edificiii, pe
care trebue sal admiram cu totil.
Multi merg pang acolo, in cat sa creza, ca nu
exists nici o dogma sail precepts morals Evangelica,
care sä nu-sl aiba origina in scrierile acestora sail in
vechile credinte pagane 1).
Se intelege de la sine, ea ast-fel de vederi si pre-
tentiuni atac si desfiinteza nu numai necesitatea si
folosul revelatiunei supranaturale, cu care este in-
vestita religiunea cresting, dar zadarnicesc si insasi
nevoia intrupareI FiTului si Cuvintului lui Dumnezea,
carele s'a facut om pentru mantuirea nOstra.
Admiratorii credintelor religiOse si preceptelor mo-
rale ale filosofilor vechi sunt numai putin periculosl,
ca si eel mal aprigi inimici al religiunei crestine, cad.
el confundand religiunea cresting cu ideile filosofilor
vechi si cu religiunea naturals sad deists a acestora,
precum si cu ateismu unora din el, ajung pe alta
cale la negarea divinitatei sfinteI nostre credinte.
Dar sa vedem carI ail fost si din ce constail ve-
chile credintI si preceptele morale ale filosofilor, pen-
tru a se invedera adeverul ca ideile si credintele for
nu se pot compara cu adeverurile revelatiund evan-
gelice. El n'ad avut credinte religiOse certe si pre-
cepte morale, pe earl sä se pota edifica poporele
omenirel. El n'ai.1 putut da oiiiului o religiune; ideile
for at remas in cercuri restranse de admiratori in-
teresati de dascali lor. Singura revelatiunea Evan -
gelica a descoperit omului adeverul si adeverata cre-
dinte in Dumnezet, pe care omul sa se edifice mo-
ralminte si s'o creza de drepta si adeverata. Singura
acesta revelatiune a descoperit omului adeverata cre-
1) Comp. Huet. Costing Alnetauee.
Biserica Ortodoxi Romani 2
www.dacoromanica.ro

19. 190 CREDINTELE RELIGIOSE
dinta si adeverata morala, care sä unesca pe top
ornenii prin o religiune rationala drepta si adeve-
rata.
Dar sä venim la ideile religi6se si preceptele mo-
rale ale vechilor filosofi, atat de trambitate si admi-
rate de deisti si adoratori religiunilor naturale, a caror
forma si fond complect voesc a'l vedea in filosofia
greca si romana.
Necontestat este, ca inainte de a exista si de a fi
chiar vorba de filosofie la Greci, acestia cu mu de
ani inainte existaii ca popor si nimeni nu pOte ta-
gadui, ca nu aveati si o religiune, pe care o pro-
fesati si zei la cad se inchinan. Au putut ca in acest
timp, inainte de aparitiunea filosofiei, ideile for reli-
giose sa fie josnice, ca si ale tutulor popOrelor pagane
si barbare, dar acea religiune satisfacea necesitatile
vietel for sociale si a simtului for religios. Cand dar
primii filosofi au aparut, paganismul ca religiune exista
la acest popor. Era vechiti si inraclacinat in moravurile
si viata for si nici unul din acesti filosofi, timp rnult
si indelungat, n' t, cercat a'l reforma. Mai mult chiar
tots acesti filosofi aveati ca maxima, ca nu trebue
a atinge credintele religiose, pentru a nu da popo-
rului o credinta mai putin sigura, ca aceia care era
stability prin lege si traditiune.
Cunoscut este de asemenea, ca, insusi Grecii nu
sunt creatorii filosofiei lor, ci numai niste prelucratori
ai cunostintelor, imprumutate de la Egipteni, Haldei,
Fenicieni, Indieni si alte popOre. Chiar primii for in-
telepti Tales, Ferichide, Pitagora si altil, au strabatut
tote aceste tad si altele indepartate, pentru a se in-
strui. Cand darn ei au aflat adeverul si daca '1 ail
aflat, trebue a se sti ca iota cunostinta for resulta
dintr'o traditiune primordiala, cum se si doyedeste prin
www.dacoromanica.ro

20. CREDINTELE RELIGIOSE 191
faptul, ra ej, tot' filosofisesc asupra acelorasi cestiuni
despre Dumnezeii, lume, om si nemurirea sufletuluI.
Dar filosofii el insusi ati recunoscut, ca ideile si
credintele for asupra cestiunilor, ce le discutati, nu
puteat fi nici odata accesibile ca o invetatura de cre-
dinta si cu atat ma' putin religiOsa pentru 0ta lumea
si tot poporul. Cunostintele si tota stiinta for le con-
siderati ca simple idei particulare, ca ceva misterios,
si ca o stiinta tainica, pe care n'o impartasail la a-
nume individe, recunoscut' ca discipoli devotati al
log-. Nici odata n'o desvolta in public si de aceia
sunt meniorabile cuvintele mareluI scriitor bisericesc
Lactantiu: se cunoteau, zice el, ca ce sunt filosofi,
&Oa barba for cea lunga ci rnantaoa, jie care o
.purtag.
Aveati acesti filosofl, este adevetat, si ore-care in-
vetatura destinata pentru vulg, care se potrivea in
multe cu prejuditiile poporului, dar adeverata for in-
vetatura era secreta si destinata, precum am zis,
numai pentru .un num.& restrans de adept' si acesta
se observa la tot' filosofii indienilor, haldeilor, egip-
tenilor, Grecilor si chiar Romanilor, asa in cat chiar
daca s'ar presupune, ca el ail descoperit adeverul in
chestiunile, cu car' se ocupatl, crezut necesar,
ca trebue a'l impartasi si comunica tutulor.
Cum dar se pOte impaca acesta tendiuta si nazu-
inta a lor, cu caracterul unei religiuni drepte si ade-
verate ? Adeverata religiune si intelegem aci cresti-
nismul, ese din cadrul acestor vederi strimpte. Pentru
ea adeverurile credinte, preceptele el morale si cultul
sea cel curat sunt menite pentru to' omeniI. Ele sunt
deopotriva necesarii grovantilor, ca si. celor instruiti,
facendu-I de o potriva pe to' bun', drepti si tema-
tori de Dumnezeti.
n'ati
www.dacoromanica.ro

21. 192 CR EDINT ELE RELIGIOSE
Acest adever mare '1 recunOste pe deRlin Ciceron
and zice: « Natura nu ne-a dat, zice acest mare fi-
losof si orator Roman, de cat slabe Iicarirl pentru
cunOsterea adeverului si abia '1 pricepem si de indata
'1 inabusim prin tot felul de idei false si moravurl
deprdvate, in cat lumina naturala se stinge 3.. El mar-
turiseste Inca, ca filosofia, cu tota stima, ce i-se da-
toreste, ea este nesocotita de cea mal mare parte
dintre omeni, ba chiar si blamata. Despretul era mare,
adaoga el, intre popor si filosofi si nu era nici un
mijloc de a face, ca cunostintele filosofiei sa fructifice
in popor I).
(Va
C.
1) Comp. Tusoulan. Cart, III. o, 1. Cart. V. o. 2.
nrma).
--41g---
www.dacoromanica.ro

22. BIBLIOGRAFIA GREACA.
(Urmare. Ve41Biserica Ortodox itomlnit,. anal XXV, No. 12).
XLIV) XpucravOou p.axaptoracrou Ilarpacpxou Ispocro-
16p.on EUnCitifaCTIOY. flEpi T6')V 61/IXECOVI KAVIX&TWV xai 'Ap-
xornxiwv rilc TOD XpierT01.) jerk; 'EXXX1Ti2c xai rific 01[1.(X0iCtc
a6-colv, 8caepiatcoc TE xxi TZEE(04 It; rctiXat xcci v5v, xal itip(OV
Ttvitiv Tccivu ivayiaewv -co% iyxara),Eyou.ivocc KAlipcp xai a6toic
'Apkep Oat.
Kai TcEpl Twv Tciwce xtre iE0)6V ecylCOTetTWV florpcapxcx(bv .9p6-
von xai iwv Myrrponaecov Twv xvcci auvogexiiv Stetyvoonv ccO.roic
Onoxetu.ivcov rein, ISTc' ao-cc4 inecrxoica.v.
llepi TE Twv airrompaciav 'ApxtercicrxOncov [Leta Taw atnot;
OTcoxetp.ivcov aponliv StaAap.6tivcov.
'Ex 8tap6pcov ply Tax.Texolv xcci Teo'v anopariv Et5ptaxopLivo)v,
pdatata 8i .014 xxri niptilyricrtv aka') axptgoilic ipeibwric sc.7.)10 ?Tay-
fATCOV cruA/eyiv, int 8E. -cot"; EOCE6E.CrterCOUI ix)aparposcitou xal
14-riloticrou yER.Ovo4 Tceurric 06yypo6ltaxiac Kup(ou Kupiou 'Icoecv-
vou EsEpecvou PoE668a Koorraxowtypo5, nexpec rc isavieponiTcp
111-tyrponoM-91 OuiypoGaziac Kupicp 'AvOtup TcP a '16113114. Myra
Tiay iTxzepisiwv 1.6-)y itEpi Tav Mucrrilpioo ra6ptill cinAcc-
80updocc efcp.apzo.aor), a6v 6u.aiq Tevi 5Ecritecricf l'eva3fou
Hompacpxou KwvaTaystvourcaecoc Tcepi Tor) DivarrIpt6;ouc crckpoccoc
tau -co:n
'Cep.
['Asti
TOO
iTrret
xai 'Io6
www.dacoromanica.ro

23. 194 BIBUOGRAFIA GRECA
Toi) Kupiou, -rb Tao; ctEcriol.; intappxytoion3. Turco Oiv
xxi 8:opeWerse Mivrpopivou4 TcurEtvo `Ispouovaxo.) Tor) ix Aw34)vng,
iv Tip hat:I .cd TEpT66,Arrov t S Ouyyp:-.5Xxxix; ecit,w-cirn NITI.-
TpoTtOITI %Tee tirc6 9Eo1ovicq xatoervii i-rrxxocrtocrrcii AeAccup
Tcip.Trup. Kcycci !rijvcc Nlaptcov.
(Sintagnaa a prea fericitului Patriarh al lerusalimului
Chrisant. Despre oficil, cleric' si boeriile Mittel Biserici a
lul Christos si insemnarea lor, a impartirel si a randului
celul vechiu si de acum, si de alte 6re-care prea de nevoe
celor numerati in cler si celor ce sint Arhierel si despre
cele prin escelenta cinci preasfintite tronuri Patriarhale si
a Metropoliilor lor, dupe hotArirea sinodalA lor supuse si
cu Episcopiile de sub ele.
Despre Arhiepiscopiile autocefale, cuprinclend tronurile su-
puse lor. Adunat din diferite praxe regulate si acelor aflate
imprAstiat, ma' ales in vizitarea unei cercetari scrupulOsa a
sale; bar pe timpul prea piosului, prea stralucitului si prea
inaltatului Domn a Mt Ungrovlahia Domnul Domn loan
Stefan Voevod Cantacuzin, de Preasfintitul Metropolit al
Ungrovlahiel chir Antim din Ivir. Impreuna cu manualele
despre cele sapte Taine alul Gavriil al Filadelfias si Iob
pacatosul, cu o vorbire 6re-care legislative a lui Ghenadie
Patriarhul Constantinopolului, despre trupul misterios a Dom-
nului, care pecetlueste cu bine starsitul. TipArit prin in-
grijirea si corectarea smeritului ieromonah Mitrofan din Da-
dona. La rargoviste prea sfinta Metropolie a Ungrovlahiet
In anul de la Nasterea Domnului 1715. Luna Martiei.
Pe contra pagina este Marca Wei Vulturul or Corbul si sub
ea o poesie la adresa Domnitorului de leromonahul Mitrofan.
La pagina 82 este un capitul 6-ct nUx Linixecno Teti Apo
Maxia. xxi MoVauk. (Aceste descriere este tradusA de mine
si publicata in Bis. Ortodoxa).
fost supuse Valahia si Bogdania celui al Ahridel*.
Carte este folio, litera cicero, imprimat de lux si cuprinde
143 de pagine.
lotus Acief
c Ca Watt
www.dacoromanica.ro

24. BIBLIOGRAFIA GREU 195
XLV) laropia EEO 'Prot to '101211:Ka Xtre inTOMV arlipyinpiwcx
Icap4 ekeetatarou, ixIap.Tcporecrou xxi crnpunirov A60tv-cou
Kupiou K,Jpiou 'AXeEZvapoi NIxupohopVcrou, rot) MEylAou Xorei.rou
TOO XpEcrot, MeTaX71; 'Exxl-rpia; xxi IE 'Alcopphtwv T-4; xparaca4
flacrtleil; Taw '00cou.aviiiv. Kai sta 8a10 iv1; TO5 6aEgeavIcrou xxi
`11/11Ao-ca-rou A.60 vrou xai ilyeucivo; nicric Obyypo6Xaxi7; Kupiou
Kupiou 'Iopitvvou NocoVcou poe668a, aocpcurisou Ste.; okoii,
VE0)0'4 TUTCWOiV iv 'Cif! C7E610'11.4 MO1 riav Ccyicov Barmy, ipxes-
pativovso; Tot) flavaponirou >cal .co-tspo6Airrou 1111-rporcoXitou Ku-
piou 2AV9CIIOU trot) gE 16tpicg, np6c TA_ 8tavItleTeat Scopeav Tot;
sOcrEgiat 8'4 cromptay. 'Erctu.aela xal atopOokse
Tou Aoytwsitou Kup(ou quAvvou 'cob iloateAvixou. 'Ev BouxoupEcr-
Tic!), tree aTcb ivcretpxcfu Obtovoilia; 1716 xavi talva AbyoJa-
Toy, 'nap& Toi) ilaxicrrou lepopLoveixotc Atone:r(ot) TO5 01Wpou.
In folio.
«Istoria Sfintitft sad cele ludaice , scrisA in resumat de
prea nobilul, prea stralucitul §i prea intaleptul Domn, Dom-
nul Domn Alexandru Mavrocordat, marele logofat a Mare!
Biserici a lui Christos, §i Exaporit a puternicei imparatil
Otomanilor. Si prin cheltuela prea piosului prea Inal-
tatulul Domn Si Egemon a WO. Ungrovlahia, Domnul Domn
Joan Niculae Voevod, prea tntaleptul set's fill, din nod tipa-
rita in respectata monastire a Tuturor Sfintilor, pe and
era Arhiereti preasfintitul §i de Dumnedeti alesul Mitropolit
Domnul Antim din Iviria, spre a se imparti in dar pio§ilor
spre mftntuirea for sufletesca. Prin ingrijirea §i corectarea
prea InvAtatulut Domn loan Postelnicul. In Bucure0, In
anul de la tntruparea economies 1716, in luna August, de
cel mai mic intre ieromonahl Dionisie Flom.
XLVI) XpuaaAou NoTapre, irpecrguTipou xxi 'App.p.av3pkou tou
ety1WSCliTOU 111TptapX1.X015 MCI (iTtOCITOXIXOti B.p6vou TCiv cIepoaoXV-
p.wv. Etaaywyr) al; to yewypaptxci xxi crpatptdc, dEtWcrai Tot ix-
lapApotciTou xxi rceptgAintou Kupiou ExapXcitou Maupoxopgditou
tou
T.4.;
tot,
cliuxixilv a6riiiv
'T-44
iv
i
www.dacoromanica.ro

25. 196 BIBLIOGRAF1A Gaga.
oto0 dEtorcpEnEo-cciTOU xote croporrd-cou Kupiou Kupiou 'lioavvou Ne-
xoMou 'AXE.Eavgpou MocupoxopUcTou, mainou xai iryeu.6vo4 nacrilc
Ouyypo5Xcexia;. 'Ev aptcriocc 1716. In folio
«A lul Chrisant Notara, presviterului si Arhimandritulul
al preasfintitulul patriarhicesc §i apostolicesc Scaun al Ieru-
salimului, Introducere In cele geografice ,Si sferice, prin ce-
rirea prea stralucitulul qi renumitulul Domn Scarlat Mavro-
cordat, fiul vrednicului de respect, a luminatului si prea
evseviosulul §i prea intaleptului Domnulul Ioan Nicolae A-
lexandru Mavrovordat, Domnitor §i Egemon a tOta Ungto-
vlahia. La Paris, 1716, in folio*.
In acesta carte sint resumate tote descoperirile astrono-
mice §i §tiintifice din apusul Europe!, cu deosebire din
Franta, unde §'a perfectionat studiile sale Chrisant Notara,
nepotul Patriarchulul Dositelti.
i iEpt To.',9 xoterix6vuov.
XLVII) BEGoc auyipa.petacc IZOLpa "Mil E6CFE6Et7VSGT01.) "ftiffP1OTeCOU
xxi. cropcovirou Abeivrou xaillyEu.6voeincian4OuyypoGaxiaq Kupiou
Kupiou logivvou NixoAciou 'AA4CcvSpou MaupoxopUrrou Boe663a.
My TcpiiiTov TUTcotc 'Ex3o6eicra ini -clic ilyeu.ovfx4 Tit; au coil `1C+1-
A6nTroc,
1ApXlepaTEv6VT04 toil HaviEponecrou xal Oeoisponaj-tou Kupiou
ticevill. 'Entu.E.16* xrxt 8top0WcrEt TO )%oytarrecTou Kip rEcopyiou
Tpcerc4ourriou, Macrx&Xou Ttc iv BouxoupEaTicp aO0synxiic crxo)Mc.
'Ev to oEgaculcp u.oviii -_Cov iyiov Treivvov to iv BouxoupusEcp.
'Ertl chi, eeoyoviacc 1719, Kcaci lava baxiu.6pLov.
,Despre Mail.,
(Cartea despre Officil, scrisa de prea piosul §i prea !nal-
tatul §i preaintaleptul Domn i Egemon a tOta Ungrovlahia
Domnul Domn Joan Necolal Alexandru Mavrocordat Voevod.
Acum Intala Ora data In tipar sub Domnia celuiasl prea inal-
tat, fiind Arhiereil Preasfintitul 4,,,4i de Dumneclett pazitul Me-
tropol Chir Daniil. Prin ingrijirea §i corectarea prea inv6-
www.dacoromanica.ro

26. BIBLIOGRAFIA GREcA 197
tatului Domn Gheorghe Trapozundenul, profesoful scOlel
Domnesti din Bucuresti. In respectata Monastire a tuturor
sfintilor din Bucuresti, in anal nasterei Domnului 1819 in
luna Decemvrie).
Pe contra pagina este sterna ambelor tars, capul de zim-
bru si corbul. pentru ca. Neculai Alexandra Mavrocordat a
domnit preste amandoue tarile succesiv. Dupa marca ta.-
rilor urmeza o poesie exametrica la adresa Domnului Ma-
vrocordat, compusa de Gheorghe Trapezundeanul, profeso-
rul 'Sad Domnesti din Bucuresti. Dupa acesta o apreciare
plina de laude asupra cartel despre Officio a lui N. Al. Ma-
vrocordat, scris6 de catra Joan Comnen Doctor in medicina
si filosofie si care acum era ca Metropolit at Dristrei, nu-
mindu-se Ieroteia. Apoi tot de acesf erudit mai este si o
epigram& lui Mavrocordat si intre altele cetesc in ea.
T6v8E xxi 6c3op.Evov torip Piaov st4 pio4 dp-rt, `E/Xiq aEigEL,
AocrityrrE criget. . i dand acum ast-fel de carte la lumina,
Grecia se inzeeste, si Ausonia (Romania) se onoreza.... A-
cesta insemna ca leroteia Comnen ne cunostea origina nOs-
tra dupa cronicarl, ca Cara acesta se pOte numi Ausonia
si locuitorii Ausoni, care-I tot atat cat al dice Romania si Ro-
mani. Dupa Iroteia vine un Dimitrie Georgula Notara medic
si face la-rasi o poesie exametrica tot la cartea lui Mavrocordat
si in fine profesorul Gheorghe Trapezundenul compune o poe-
sie lambica, in care canta viata si calitatile Domnului Ne-
culal Mavrocordat. Dupa aceste poesil si introducerea in
pros& a lui Irotel al Distrei urmeza scara materiel, q'apoI
textul in 176 de pagmi. La finele cartel cetesc imprimat:
`0 into-claric Tiic mai Tixviv IVTUTtaysEctic 4.1 TrapOrfn4 6f6Xou
ITcobta tEpthc 6 'Icocw5it-r1.1. (Ingrijitoral artel de imprimare
a acestei carts, preotul Stoica lacovitza.}. Acesta insemna
a §eful tipografiel era un preot roman si care se stie ca
invetase arta tipografiei de la Antim Ivireanu, care a lasat
dupa el o scOla in acesta meserie. Mal este de insemnat
www.dacoromanica.ro

27. 198 BIBLIOGRAFIA GRECA
ca acosta opera es.te irnprimata la Biserica Antim, cum se
dice asta-di, prin urmare a fost $i in ac6sta monastire o
tipografie, care nu putea sä fie particulara, pentru ca bi-
serica Antimulul tot-d'auna a stat sub dependenta Metro-
poliei, comform actului test amentar a lui Antim. Asa dar
pe langa tipografia Metropoliei, mai era si o alta in Antim,
daca nu admitem ca cea a Metropoliet s'ar fi mutat la Bi-
serica Tuturor Sfintilor. Mai notez ca in acesta lucrare se
amintesc doi profesori de al scOlei Donmesti, ce se numea
Academie, adica Gheorghe Trapevzndeanul succesorul lui
Sevastos Chimenitul tot Trapezundean, $i a lui IOn Corn-
nen filosof si doctor si care a fost si profesor la Acade-
mia din Bucuresti, inainte de a fi hirotonit ca Metropolit
al Dristret acesta carte este proprietatea tot a Biblio-
tecet Statului, catalogata sub No. 522/21. i este insem-
nata pentru intaia editie a scrierei lui Neculal Alexan-
dra Mavrocordat, fiul lui Alexandra Exaporitul. Sa stie
acest Dom] fanariot era un om fOrte cult si capabil, apoi
scrierea despre Oficii a fost fOrte bine apreciate in lumea
invetata din Germenia. Cartea acesta a fost de mai multe
ori- reimprimata, tradusa si in limba latina. Este scrisa
in limba veche bizantina, are un stil usor si -cursiv, ideile
dare si frasele cu malta arta intocmite. Si mai constata
ca autorul era fOrte versat in Sf. Scriptura, in Sf. Parinti
ca si in autorii grecl vechl. Tot ceea ce propune probeza cu
(loved' clasice, asa ca cartea sa este o lucrare de valOre
un codice de morals crestina neintrecut de multi chlar
pana in liva de asta-cli.
XLVIII). IBLCAiov TcOtixov sriv cixoAoueLav 'Mt) iy1.00 MeTaA0-
1.1.apTupoc Nsooitcool xat To0 iTiou MxEiu.co, To0 ov.oXoyyrori.
'ETurcWT1 iv BluxouptaTicp T-4.4 Oirrypo5Xaxilc. 11104 Etotxcf
tEpst Turcoypipy 'Ev is-me tircb 9'E.oleovta4 1723. Kota
p.ilv 'Anp EX ov,
ca
si
loccogirri.
Si
ca-1
gi
www.dacoromanica.ro

28. BIBLIOGRAFIA GRECA 199
«Carte cuprindend slujba Sfintului Mare lui martir Neofet
§i a Sfintului Maxim marturisitorul.
S'a tip.rit in Bucure0iul Ungrovlahiel, de preotul Stoica
tipograful Iacovitza. In anul de la na§terea Domnului 1723,
in Luna April).
XLIX). 'EustpiStov TcEpi Xtre 40X1110 inCEpOXiic r cicyiac
Teavoc IspoucraAlp. xai ayiou wo8Oxou Tapou. 'Ev BouxoupEcr
'ay 1728.
Manual despre superioritatea prin escelenta a Sfintei
Cetatl Ierusalimului §i a datatorului de viati Sfint Mormint.
In Bucure§ti 1728'.
L) 'E-yxE.pOtov =pi i s ixrcopthcreco4 TOO &TfOU ClVEUV.CITOC
trot 'AnoAoyia rcpo4 Toy ociaEcrip.drrorov Kupiov Nuaaov- Kou.vn-
vov TICMCCUTtOUIOV, CTUVTEOLICOL nap& Tot) at8ECNICOT&TOO iv lEpov.o-
wixotc xxi lEpoSagacrx&Aou Xpioropdpou Et.1.7ropoxotrirou tot) tE
'Iwavvivcov. 'EturrWsvi iv &WM/pea-de) iv .'TEE 1728 xacci Ava
43E6pouecpcov in quarto.
«Manual despre purcederea Sfintului Spirit sat Aptologie
catra prea respectatul Domn Nicolae Comnnen Papadopol,
compusa de prea respectatul intre ieromonalai §i sfintiti in-
vatatori Christofor Emberocomitu din Ioanina. S'a impri-
mat in Bucure§ti, in anul 1728, in Luna Februarie).
LI) XpUCTICVTOU TOO v.axapeo.r4cou IlarptIcpxou 'IEpocro101Ecov
`01.EtliaL Est Ttilv noXolv EopEesicrat, vtv npiiiTOV TUTT01,4
1X8GOEICrat, X (XI ;altdvy) Maxaptorreitou X21 ditrrecrov Ila-
Tpiapxou sOlv 'IEpocrpX6u.wv Kupiou, Kupiou ME/Eriou.
liponwvriedcra V nap' aka) xai tivEoWeefIGC1, TOic ellfilOTGE-
TOK Zal B'EOTECECTT&TOIC Aireivra.tc Kai OUrrpO6AMX64 tE
xai Mo1876ia4 Ktdpicp Kupcp lcutivvri P0E563a,
Kai Kupicp Kupicp 'Icolcvvri Kcovcrrawrivcp NexoAou 'AleErivpou
f3oE663a. 'Eve-rt./1cm 1734.
TA;
TOO t
flat
OICOUN
'llyei.071
Myopic!) Plana
www.dacoromanica.ro

29. 200 BIBLIOGRAFIA GEUICA
«Ale lul Hrisant prea fericitulul Patriarh al Ierusalimelor
putine Omilil, din cele multe, aflate, se edatl acum intAlil
in tipar, prin ingrijirea si cheltulala prea fericitulul si prea
sfintitulul Patriarh al Ierusalimelor Domnul Domn Meletie.
Dedicate de dinsul $i efierosite prea inaltatilor si de Dum-
nedeti lubitorilor Domni si Egemoni al Ungrovlahiel si Mol-
dovel, Domnulul Domn loan Grigorie Ghica Voevod, si
Domnulul Domn loan Constantin Nicolae Alexandru Voevod.
In Venetia 1734.
Acesta carte este dedicat6. ambilor Domnitorl al Prin-
cipatelor Romanestl de catra Meletie Patriarhul Ierusali-
mulul, care carte cuprinde discursurl de ale lul Chrisant
Notara, fost Patriarh al Ierusalimulul.
In dedicatie intre alte laude ce aduce Domnitorilor fanari-
otl se dice.... : «VouA vi se dedia. acesta carte, Domnitorl
lubitorl de Christos, voila, pe care ca parinte v'a lubit
compunatorul cartel, ca unor fil habit' ye aduce dar p6.-
rintesc, tinend intre acestea si loc de multamire pentru
marele bine-facerl pe care lilnic le primeste mormintul cel
de viata dalator alai lisus Christos Domnul nostru, din
mftnile vOstre cele lubitOre de miluire.... )
LII) Thniov 7tEptixov tol; iepcic4 ixolou6i24 Tor) Ccyfou lEpo-
phprupoc Xapocloill7LOU4 TO5 .& a up.oroupyal, T fiq balk MacTpdoi5
.65,:; xtorcoAist3o;, Tou iv 6cyiot4 nocp64 tu.Cov Eitupiawvoc trualt6Tcou
Tpullueotivrg Tor) aaup.aToupioii, vEuocrTi xlcpiv d1la6Eiac Tuitcaiv,
ITO. TO dgrEqECTSICrOt) MCI crtinIXO TIC TO') A60E1OTOU xai ilyap.ovo;
ilia-% Obyypo6Xxxicq Kupiou Kupiou 'Iwivvou KcoverTavTivou Nt-
xoXecou 13%563a, 'ApxcepaTev6vTo4 Tor) TElvtEpc.tcirou MYispoTcoAilou
Kvpiou ETEpivov. 'Avald)v.acrt xai 817civri TO5 ttlICWTICT011 xai Ao-
yitorectou 8euTipou Xoyo0iTou Tii4 ICCIJOrpOTeir% a 60E10 TI (tq Kupiou
Kwvocanivou recopTiou Z Toll tintl, Eorr4poc TO Znopa, 'ivz 8E-
EcoTat Scopeecv. 'Excli.EXEla xai atop0Wo-et Kwvar avTivou AxrcOvTe
civayv6)crtou Tor) ix Acrou ExorriAou. 'Ev Tfl xaTec Tb Bouxouplastov
ayxoricTil MTITpouOlet. 'Ev &et CM T twig) 1736, =pa TO extaeol-
www.dacoromanica.ro

30. BIBLIOGRAFIA arntcA 201
.wthrou iv tepeticre ESOUCC 'IMX06K11 soil Turcoypetpou. Cartea
.este in quarto
«Carte cuprindend sfintitele servicil ale Sfintului sfintit
martir Haralambie de minuni-facetorul, a CuviOsel Matrona
din orasul Hio, a celuT intru sfintl parintelui nostru Spiridon
Episcopul Trimitundiel de minuni-facetorul, tiparit din nod
pentru evlavie, pe timpul prea piosulul si prea InAltatuluT
Domn si Egemon a tom Ungrovlahia, Domnul Domn loan
Constantin Niculai Voevod, pe cand era arhierett preasfin-
titul Mitropolit Domnul Stefan, cu cheltulala si ajutorul prea
cinstitulul si prea invatatului al doilea logofat a stralucitel
Domnil, Domnul Constantin Gheorghiu Z. din Sotiro-Zagora
ca sã se imparts in dar. Prin ingrijirea si corecturea lul
Constantin Daponte anagnost, din insula Scope lu, in prea
sfanta Metropolie din Bucuresti, in anul mantuirei P736,
de Ma prea respectatul intre preotl Stoic, lacovitz tipo-
graful>.
LIII) lerropix r44 Ilotlatec% xai NEck Ata 011wri; p.i. ebt6volc TM.
triiiv TILV Ono Oimscov xcelxoypocputac )(xi tLi iblrilente; 16TallAivac
dorsal tout ayiou4 flatipa; nom c;JpiXillat4 sta vjv StOpOwertv Troy
ile(i)v xcies xpierstamor) TspocrUncou.MaccppacrOdacc dotal T-0 'IrcOu.-
* St6cAlwrov nacpci 'Amovlou Karricp6pou soil Zootuveiou xat ipte-
phaact vil trthAvr6c-up EOesE6E(TT&TCp Xat TexAlvotecry Kupicp
Kuptcp 'IDAwri Kcovcrmvtivcp Mocupozopaiscp, Ilyetrdvt xact llpirceict
it dert14 06yriao6Iaxia4. Tvesiiin 1737.
Cartea este in 12, ca de scOla
«Istoria VechIului si Noulul Testament cu icOne halco-
grafice a le tutulor subiectelor, si cu explicari scOse din
sfintii parinti prea folositOre, pentru indreptarea moravu-
rilor a on carer persOne crestine. Traduse din limba Italians
de Antonin Catifor din Zachint si afierosia prea Inaltatului
prea piosului si prea luminatulul Domnului Domn loan
Constantin Mavroeordat, Egemon si Principe a OM Ungro-
vlahiea In Venetia 1737).
www.dacoromanica.ro

31. 202 BIFILIOGRAFIA. GRECA
LIV) '0 Metccvoa) d 8E8x/x6;J.Ev04-crimot-aka ii.Etzppxcreiv Etc 'div
tp.ecipocv ;mit, SteaE4rov, Tcocpi Mccvou.0 `Pcop.txvi.rou TO Kpi.64,
xa.t etptcpco01, TO 'Ilriloi-ectcp, eocre6scrstitcp )mi. yocArpo.rciTcp
Kupicp Kupicp 'Icoivl KcovcrtIvTivcp Mxupoxop3iTcp, 'A.Aivti xxi.
ellyep.6v, TM o* MoMo6Xocxia4. 'EvaziTt 1742. flip NocoXecy
l'AuxE1 Till IE 'Iwocvvivcov.
«Cel ce se pocae§te se invata. Lucrare tradusa in limba
nOstra comuna de Manuel Romanitu Criteanul §i afierosita
prea Indltatului, prea piosului O prea luminatului Domnului
Domn loan Constantin Mavrocordat, Domnul §i Egemonul
a tOtel Moldovlahiel. In Venetia 1742. La Nicolae Glichi
din Ioanina. Formatul 8°.)
Dedicatia este scrisa de Insu§1 Nicolae Glichi, renumitul
tipograf Grec din seculul al XVIII-lea. Justificand pentru
ce -f dedica cartea Domnului Constantin Mavrocordat, Intre
altele dice: «Am socotit ca este bine ca sk dedic luminarel
Tale, ca unula ce tine cea mai intai §i cea maI inalta au-
toritate acum in neamul nostru lumesca §i politica. Privind
la generositatea mareta a sufletului Vostru, nu pot sa me
indoesc, cd. va primi cu bund-vointa §i amabilitate un dar,
care desi este mic la privire, este ins& fOrte mare prin
Intrebuintare, cuprind'end un tesaur nesecat pentru suflet.
Nu e de trebuintd. se me intind la laudele Inaltimei Tale,
pentru O. si a stramoOlor TM glorii §i a persOnel Tale
calitati sint respandite in atat de mult in tOta Europa, in
cat insuficienta cuvintelor mele se pericliteza de a nu in-
josi maretia laudelor Tale,. Lucrul se intalege de la sine,
pentru ca Constantin Mavrocordat este succesor al familiel
MavrocordateOlor, caril cel intact i au inlaturat pentru juma-
tate de secul pe Domnitoril pamenteni prin marea for in-
fluinta la POrta. Apol Grecil pretutindeni in Turcia erad
consideratl ca robT,. pe cand in Principate, punend 'liana
pe Guvernamtntul Tarilor Romane0, s'ar'i ficut din ele a-
deveratul for asil §i pepiniera de desvoltare politica si na-
www.dacoromanica.ro

32. BIBLIOGRAFIA GRECA 203
lionala, subjugand §i Inlaturand prin tot modul pe indigent
de la afacerile tare', favorisand numal si numal pe corn-
patriotil for greet. Ceea ce Turcil faceati Grecilor in tot
imperiul Turcesc, interelicendu-le orl-ce desvoltare intelec-
tuala, ort-ce libertate politica ba §i religiOsa, tot ap au
facut si fanariotil in Mt& domnia for in Principate, inlatu-
rand pe Romani de la trebile directe ale Wei §i lasandu-1
numai la cultura pamntulal, de care tot el beneficing.
Numal indirect s'ail putut folosi Romanil de cultura greed,
Intim cat nu putea interclice claselor mat inalte din socie-
tate, boerilor, de a nu frecuenta si el la §c6lele grece§t1
-din Cara. Aceste sc61e, proprig vorbind, ad fost infiintate
..li sustinute de fanariop nu pentru not Romani', ci pentru
cultivarca neamului tor, pentru ca in Turcia top erag opritf
orl supraveghiap de aprOpe §i nu puteau sa desvolte idel
-de nationalitate, de libertate, de viata social. Apol mat
§tim ca emu §i lipsil de mijlOce materiale. De aceea cu
mare grabire, de la inceputul seculului al XVIII-lea au na-
valit, ca locustele, asupra acestor tarl, ce se bucurag Inca
de unele prerogative vechi, spre a se putea cultiva §i pre-
para cu timpul pentru revendicarea drepturilor for natio-
nale. Nu le pasa fanariotilor de loc de miseria qi starea in-
josita in care adusese pe locuitoril aborigini at acestor
Principate, din contra cautag tot chipul de a-I desnationa-
lisa, a-I face sclavil §i birnicil for si a profita numal de
munca bratilor tor. Aveati §i visul for de aur, de a preface
aceste tart in provincil Grecett desnationalisand pe indi-
gent, ceea ce ag §i reuOt in parte cu clasa mat Inalta, cu
boeril, caril se ru§inati §i de a vorbi §i de a scrie pe atuncl
unit Romane§te. Numal Biserica mat era pastratOrea limbel
rationale in aceste grele vremuri in masa poporulul rcimanesc.
LV) I' pip.p.a.coa TcEpi cruv-cti;eou4 Toll OcrEgurrIcrou xai cropco-
-virou AbOivrou Kupfou Kupiou 'A.146.v3pou Maupoxop8dito,i, Toii
www.dacoromanica.ro

33. 204 BIBLIOGRAFIA GRECA
METcaou Ac720Prou TYIS 'AVa.TOAtX114 Soil XpLUTOO MEyalric 'Ex-
Ovvia4, xai IE anoppfiroav rile; xpatact plo-ad,x4 Tay ioototi.a.-
vc,-)v. x%t g-cip MCXAA TOO EuixiAAou TOD artocrroXixoa
.p6vou To5Y '1EpocroVII.cov, 'TCpC01)0WrIOCCUCC zcp 11/00T&TCP eegrE-
geo-Tity xai iccXYpasciTcp Ilpiyxurct Kuptcp Kupicp 'Iwavvp Kon-
crravtivcp Mccupoxop8itcp, atAvrct xxi ellyy.Ovt car Otrripcal.
x124. 'Eniii.elEigt xai 8Eopec;io-Ft 'AlzEcivapou K ayxEnapiot, TOO
qaTpOp1107er'J. `EVE-Cie/T. 1745. Cartea este in quarto.
«Gramatica, despre Sintexa a prea piosulul si prea in-
t Domn, Domnul Domn Alexandru Mavrocordat,
marele logofat a mare' Biserici Rasaritene a lui Christos
i Exaporit a puternicel Imparatil a Otomanilor. Impreunk
cu alta a lul Mihail Singhelul a scaunulul apostolic al le-
rusalimelor; dedicata prea inaltatulul, prea piosulul i prea
luminatului Principe, Domnulul Domn Ioan Constantin Ma-
vrocordat. Domn i Egemon a tOta Ungrovlahia. Prin In-
grijirea si cercetarea lul Alexandru Cancelariul Doctor-filosof.
In Venetia 15453..
LVI) EUvotPt; EUX(.7)V ix Tot) cpa),TYlpiou, crulAeTilla napa
croptoth-coo FEvwx3iou Exol.apioo Ilaspipxou KURTTCCVTLYOUTCAEU4.
EtwrcUrrn iv Tij Turcaripapic,c T acptEpAeiari isapi 'LOU `IrthAcyr&-cou
xai 9;.oa.E6ecruisou AtAinov xxi tilyev.6vg Trdo--r14 067-irpoaaxiac
Kuptou, Kupiou 'Icoivvou fpnyopiou I'xixa 3 eaaa, t ayturdirn
Myrrporcan ObyypoGaxiac. iv BouxoupEazh. 1749. INA E-coixq
npecrguripcp %IT) 'Icco6KYI.
Prescurtare de rugacIunI din Psaltire, adunata de prea
Intaleptul Ghenadie Scholarul, Patriarhul Constantinopoluluf.
S'a tiparit in tipografia afierosita de prea inaltatul prea
evsevio9u1 Domn i Egemon a tOta Ungrovlahia Domnul
Domn Ioan Grigoriu Ghica Voevod prea sfintel Mitropolif
a Ungrovlahiel. In Bucuresti 1749. De Stolca preotul Ia-
covitza) .
Pe contra paging este ic6na hramuluI Sfintil
`oµ05
TO
$i
Mitropoliel,
.
www.dacoromanica.ro

34. BIBLIOGRAFIA GRECA 205
Imparatl., forte bine lucrata, de un roman, cu inscriptie Ro-
manesca «Sfantul Constantin, Sfanta Elena,. .Dupa. acesta
urmeza o dedicatie catra Domn scrisa de Mitropolitul Un-
grovlahiel Neofit si care spune ca-I grec de neam, din Greta:
`0 ix Tilc Kpircylc Myypo6XxxEa4 NEOpuToc. In dedicatie lauds
calltatile religiOse ale Domnului, dupa care apoi are si o
mica prefata catra cititor aratand scopul imprimatului, ca.
nu-I pentru usul bisericesc, ci pentru trebuintele particulare
ale Ortodoxilor. Dupa psalmil ce-I cuprinde, in numer tie
36, urmeza rugacIuni pentru cel ce merge sa se culce,
s'apol un canon de rugaclune catra NascetOrea de Dum-
necleil Cartea este un octavo, cu litera cicero si nenume-
rota ta.
LVII) Ta 1A.-rcoato-Axav 8ux-ctov, ITot. Mr' cluxopelei4 el4 rip
Icyfav xat pLeyavro TEacrapaxocrsv xat EIS Tip sevrapaxov0huEpov
.NvIcrrelav TOY Xpiaroi yevvc7ay.
EuvuOirrec xat ixpampivrei; Tcapd to Tanetvor, ispoxilpuxog
NexouVcou 1116cupoet4 TO KepaAnvicoc.
laicf 8a7clevil tif) SJTCy ExaciOivuq 7cpb4 cbpiActov Tiiiv Xpta-reavcov.
Kai riptEpcdiv.rEc Teti cithloTlecco xat rakracn'aTcp xai esocre6ecr-
uivp AO0ivtc Kupk Kup(cp Kcovcrtavcivco MiyallX Taxo6Eortcc
Poz663a xat ellyEpt4t MeyalonpentcatiTcp Taarri4 Monoaaxeac
'Ev laatcp Tilc MonaCiac, iv Ern crorrripicp 1756.
t Mreja apostolica, a lica cuvinte de suflet folositOre in
sfinta si marea patru lecime si in postul de patru-decl de
Mile al nasterei lul Christos
Compuse si pronuntate de smeritul predicator Nicolae
Mavrodi Cefalonianul. Cu propria sa cheltulala date in tipar
pentru folosul crestimlor si afierosite prea Inaltatului prea.
luminatulul si de Dumnedeti cinstitorulul Domnitor, Domnul
Domn Constantin Mihail Racovitza Voevod si Egemon prea
maret a tOta Moldovlahia, In anul mantuirel 1756*.
Dupa acesta are o dedicatie la Domn, dar fara nicl o
Biserica Ortodoxl Romani 3
www.dacoromanica.ro

35. 206 BIBL1OGRAFIA GRECA
valore istorica, apol alta cAtra cititorl, prin care justificl
de ce a imprimat in viata Inca fiind predicile sale, ca a-
dica trebuitOre, fiind-ca lipsese asemenea cuvintari. In acesta
prefata vice «ca a predicat in Constantinopol pe timpul
Patriarhilor a pururea pomenitului Chir Serafim, a Preasf.
Chir Paisie si a fericitului Intru amintire Chir Neofit, ase-
menea la Galata, Ungrovlahia si Moldova in timpul diferi-
lilor Domnitorl si in multe alte locurii. Acesta a predicat
timp de 40 de ani,.
Cartea cuprinde 402 pagml, in quarto mare, pe dou6
colOne.
(Va turns).
C. E.
-atfeit-ils-
www.dacoromanica.ro

36. Mannscriptele Manastiril Cernica.
Mangstirea Cernica e nna dintre cele mai frnm6se din Tara-Roma-
nfiseg: solidg, de proportii potrivite, en masura in podObe. Elegantul turn
yi biserica simple yi arnioni6sit in liniile ei capata un farmeo mai
malt prin frumusqa, de un caracter neobinnit, a imprejurimilor i a-
lurea slut dealuri ce se cobarg in vale, impraytiinduii ar-
borii pe coasts. Cola ce e insg deosebit aid e cg lficayul Domnului ca yi
chiliile inchingtorilor lul in shima calugariel se aflg intr'o insulg, In
ostrov", cum se spune in vechile Insemnari. Biserica veche, claditg
la inceputul veaculuI al XVII-lea de Cernica Stirbei, un luptator de-al
lui Radu Serban, birnitorul de Unguri, biserica acesta, inchinata ma-
relui Sfint ortodox Nicolae din Miralichia", se aid/ in ostrovnl
eel mare"; lar dup.& trecere de doug veacuri biserica nova a Sfintului
Gheorghe se 'Ina*, in timpuri de bielyug yi inflorire, in ostrovul eel
mic". Apa ce le Incunjorg pe amludong, hrgnind salciile ce se imple-
ticeso sglbatec, e apa statatbre pe care o lasg pe campal jos riari le-
nesie, ce grabs a se revgrsa in large Dungre. Balta aegsta este. bask
in parte, gran heleytet; gi halugaril capata de la dinsa, dugmang yi
bine ficetare in acelay timp, peyti buns yi frigurI rele, care 'I apropiati
yi apropie de ciasul morVI,
Un timp despre Cernica, mfingstirea lul Cernica safi a Cernical pre-
cam Marcuta e mangstirea Mfircutil, pentru ca a inaltat o an Marcu
san Marcutg an se eerie nimio. in tot vestal al XVII lea yi in al
XVIII-lea pang la jumgtate, rinduri de efiluggri se urmarit In chili' yi
strane, farg sfi fang mai malt zgomot de -cat peciti1 din balta.
Dupg 1750 as Intampla Insg in principate reforma monachismulta,
care fn indreptat de eati-va omen' cucernici &Ore o viaVa aspra de
ruglcinni neenrmate yi mune& neIntreruptfi, mai ales on eondeiul. Miy-
n'at
verdt, lived!
www.dacoromanica.ro

37. 208 MANUSCRIPTELE MANASTIRLI CERNICA
earea se ineepu in Tara-Rominisca prin Vasile de la Poiana-Marulul;
ea urine. in Moldova, on mult mai mare stralueire, pine. la sfiraitul
secoluluI, supt conducerea 1uY. Paisie Rusul, care intemeie nova via
de obrote la Dragomirna, la Seoul foi in sfirqit la Neamt, care ajunse
nn focar de lumina, nnde, in mijlocul color ce lucrati nn minile,
o cite, ales& de ncenici ofirturari adnna mannscriptele slavone gre-
oeciti, le alatura nnul de altul, le talmicia in romi.neqte t;11 le &idea
la tipar. Aotivitatea acestor luoratori umill, on total nitati on prefa-
cerea timpurilor, a foot in adevor uriaga, eind se gindeote cine-va la
mijlocele for restrinse, qi se cuvine se. fie amintita urmaqilor, ce s'att fo-
losit de dines fedi sa
Paisieuil se respindira pretutindeni. Una, ca Gherontie, Dorotel, ve-
nial la Buoureciti ca se. deprinda mai bine grecisca la o cieola mai ve-
elle, on &mall mai bunt. Altil mergeaA din Tara-Rominesch la Neamt,
ca sa se sfintesca in credinta dumne4eiseg in luminarea cugetulni:
ast-fel a fost Chiriac din Rimnio. Acesta ajunse egumen la CaluM,
n n egumen al Cernical, Gheorghe, se numere printre cot ce fusese on-
ceritl pentru vista cea none._
Pine atunci la Cernica statnse numal nn carturar, dar unul neobo-
sit qi de o invetatura deosebita pe acesta vreme: Macarie, care null
&idea ragaz in talmacirea mannscriptelor ()Meat )in mina
i pe care le prefaces in romine,te pentru a le darni manastiril ce-1
adapostea, Gheorghe va fi privit on buenrie la luerul vegnic al acestnl
harnic condeiti, dar prin indemnul but i altele se puseril in micare,
a 114 Chiriac printre eele dintiit; qi manastirea iii avu o biblioteca
de manusorise, pe linga tipariturile ce se adunafi cu ingrijire, care cum
egia.
Cind Gheorghe muri, lasind nfratilor" sel, in fiinta sail viitori, of a-
turf bane pre paginile until testament, unei diete duhovniceroti", care
e un adevorat tratat, urmaqul set Calinic it inlocui cu vrednicie. El
gtiu se. apere Cernica de Turcil din vremea Zaverei, it crescu .faima
prin minuni sevirgite pe vremea till qi elute se. pastreze in orindniala
crisca biblioteca, intro vreme and Grigorie, prietenu lul G-he-
rontie plecat din manastirea vecing a Caldarusianilor pentru a se sui
de-a dreptul in Scaunul Mitropoliel, infatip, ca in Moldova, marele
Mitropolit Veniamin, paisianismal, spiritul staretuluI mort, ajuns in
stapinirea celel mat inalte demnititi arhieregti. Inainte de a se stinge
i er, Calinic insemna on multamire intr'un catalog titlul cartilor, nen
mina" tiparite, ce se aflati in bibliotica" menastiril.
Ea e pastrata a41 numal in parte, Manuscriptele greceqti, ce vor fi
qi
gi
elinesti
qi,
pi
ce-I
pi si
pi
pi
www.dacoromanica.ro

38. MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 209
fost, cele elavone at disptrut tote. Undo romfinecitI at fost stramutate
de la Cernioa fart sit fie, din ferioire, pierdute pentru tttiinta. Dar in
odlita bibliotecil se mat aflt nu ma! putin de 250 de manusoripte, a et-
ror enumerare desoriere pe saurt urmezt, atm cum am putnt-o face
intro singurt de lucrn (la care am fost ajutat de D. G. Bogdan-
Duieg gi de studentul Bajan).
Manuscripte:
1. Manuscript de srujbt biserio4sca. Inoipit: A KAMP EATICK 0
yP Tim oye.Seeolnl al XVIII-lea.
2. Incipit: sr, olivine a roti pentru rindniala litiel ce sh face pen-
tra eel morti". inainte se aflt o retett de oernela e vi un inceput
de formnlar de sorisoare. Idem.
3. Sfatuire foarte frumoasa pe scurt dare eel ce sa pootegte, cum
as cnvine sa sa marturisesot". Copie dui): tiptritnra din 1834, Buz5t.
La urmt e o notitt din 26 Noembre 1837 gi altele. Idem.
4. Stihuirile pripelele ce as cfinto, la toatit priveghiiarea. 1824,
Mart 14". Legat Imprennt on o bucata dintr'o carte tiptriti, oe inoepe
la p. 179, ast-fel: pentrn polielefi".
5. Teodor Tiron, far5, inceput. La urmg. semnfitura lnl Radu Ffiroa-
pun, retete, versuri:
Chiparosul met eel inalt
Ce e foarte desfittat,
St leagant en dulceatt
sourteazi a mea
sat: .
Oh cocoanit, c000nitb.,
Ce tine* eto.
Sint gi carioaturi, ling. una din care e soris: Mist. Bj. Io Soarlat
Ghica VV.& i gad" (Domn in Tara-Romemesca 1758-61).
6. Cartes pentru ascultare. Copiat5. la 21 Mait 1813 de Chiriac
ieromonahu, duhovnio i nadalnic sfantulul schit Cloelovina of Tie-
mana".
7. Incipit: Cade-st a &Ai di, dud nu iaste Duminect, niel praznioti
dumnezeeso, laid a Nascittoarei de Dumnezet, etc., intitia testa grtia0e".
Secolul al XVIII-lea,
8. Cheoragarion adica: Tilnatoit dint limba oia
neasci,".Idern.
9. Ca n. 7. Idem.
10. Tripeasnitele: facerea lul Ios.f". Jos: dintr'ale smeritnlui Chi-
ci
di
an
si
si
i viatd,
ecti
Strighlnieariti.... ell.
www.dacoromanica.ro

39. 210 MANLSCRIPTELE MANAS-IRli CERNICA
riac arhimandrit Ramniceanul; 827, riffle 27".-0 notiSa despre acest Chi-
rise se lake gasi 1M a mea lstorie a literatarii romMe In secolaIal
XVIII-lea, II, p. 381 n. 3.
11. Ca qi n. 8. Secolul al XVIII-lea.
12 AcIasta scriere, ce so, numeaqte innainte-Cuvantare, fiindt alcatuita
asupra carcil Sfantulni Nilt de la Sorsea, de shimonahal stare01 Va-
silie milt din Tara-Munteneasca, de la schitult eoiana Mara luI". Cu-
prinde yi Capetele fericitului Filofteit Sinaitut" de acolagI tradu cetor.
Idem.--Pentru Vasile de la Poiana Harald qi alto, lucrare de alma-
cire a Id, v. 1st. lit. rom.,I1, p. 391.
i3 celul intru sfintI parinteld nostru Vasilie odd Mare.....,
hotararl". Scrise la Cernica, in veacul al X1X-lea.
14. A Id Nichita Stitheat calugaruld gi preotalui Stud4ilor in-
trebare ". Seeolul al XVIII-lea.
15. A cuviosulul parinteld nostru P. Damaschint cuvinte scurte 24
dupa Alfavita". Nota: La canal sailor 1795 at fost foamete mare la
Vlapa, cat so, fereasca Dumnezet". Urmeza Acaftistul Sfintalul Vasilie
celul Mare, &warble, roteta cum so, cearca aural argintul in Vie_
terie", insemnare pentru ciarta color dol fra ce s'ait parity la egn-
menul amindol". Iarasi o nota: Iar la cursul auilor 1793 at fostu
barea Domnii: prea-luminatulu Doman It) Costan tin -Alexandra Voevod,
iar in Scaunul Arhierii era parintele chir Filaret; Fevruar 5; Vasile":
e vorba de Alexandra Constantin Illoruzi (v. studiul met Un 111i-
tropolit de altii-data: Filaret at 11-lea; in Convorbiri hterare pe
1501). pint si socotell din 1803, insemnari astrouomice, o inqirare de
apele %aril Moldovi: 1. Milcov, 1. 1. Nerufa, Zabala, Patna", etc.
16. Inmpit: Insemnarea cnvintelor ce so, afia in cartea aceasta: Pen-
tru inceputul vie0 Pentru 'cum so, cade a petreace calugarilor. Pentru
lucrarea duhovnicIasca".Secolul al (VII[ -lea.
17. Slujba sfintuld prea-cnviosuld parinteld nostru Dimitrie eel
Not de la Basarabovil", dupa tiparitura din 1779 (v. 1st. lit. rom.,
I, p. 523). S'at prescris aid in ostrovul Cernica, intru smerita
dunare din lacaqul Sfintalul marelul Mucenic Gheorghie; gi s'at dat
acestil efinte bisericl; 1799". De scow l& e lipita o traducere a procla-
matiei Taruld Alexandra pentru casatoria Marel- Ducese Ecaterina en
principele Gheorghe de Oldenburg, dupa tiparitura din 1809 (v. Iorga,
Acts 0 fragments, II, p. 415, no. 2). La lent 1828, Aprilie 30,
la 9 clasurl, Luni. am fest intru previrea oqtil creqtineqt1 a Musoa-
laid, care on multa pofta so, aqtepta de pravoslavnic1 a ne izbavi
de supt jugni tiranulul credinV3I, [Ili am ve4ut izbiadirea visulul de di-
Ale
scHm-
a-
91
www.dacoromanica.ro

40. MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 211
mineata, In aromealh, venirea for Intooma, gi noaptea ploat, link
fiind, gi ah tunat; scriind la planit, oh Mai Mamie va izbandi; Mai 1.
La Colintina find mare calabalic: boeri Chiriao Arhimandrit
Rimniceanu Calniul, impreanti on (km, frate-mieti vtori Vistier Ian-
Bueurelti, on proin ignmennl Daniil al Argeq. Anthim". Chiriao (v.
no. 10) a fost, in adevhr, i la Ca lulu egumen, la urmil. Pentra intra-
rea Rugilor, v. Hurmuzaki, X, p. 433 qi urm.
18. Ale prea-cuviosulni gi de Dumnezeti ptirthtoriulni phrintelni
nostru Simeonh, noul cnvintatoriti de Damnezet". Copiate de Chiriao
(v. no. 17). Pe leghtnra, scrisorea unni calughr dare altul (aeoolnl al
XVII I-lea).
19. Pentrn mai nainte ennoqtinth cap... ". Pe margine o not din
1ifi August 1773. 0 sits inseamnii, la 21 Mart 1759, moartea nue
femel, ingropata in Holteni", and era Domn Scarlat Ghica, Tar Mi-
tropolit eel Filaret. Mai cnprinde o dispntatie intro nn Lute-
ran nn Calvin,
20. Cel 12 psalmi deosebi"; apol regale pentrn chlughri, fragmente
dintenn Pateric. Noth: ITrmatorialuT de faptele lni Avraam Inca-
torului osirdnic alit pornncilorh lab Damnezeti, prea-scumpului miefi
chirti Dimitrie preotulni, saris& In anal 1796". La urmii:
Azest cuvintti iaste al prea-cuviosului phrintelui nostru Paisie,
stareth al sfintelor ob$e-jatielor manistiri Neamtului, Seculh qi
short schituri qi sihastriI". Pentra reformatorul Paisie Malorosianul gi
°raffle de caligrafie, tipografie traducer° ale gooalei lni, v. 1st. lit.
ram., II, p. 390 urm.
21. Vista_ qi spunerea minunilorti lab Vasilie eel Nott".Secolul al
XVIII lea.
.22. Viata Sfintei Filofteia.1838. S'a eerie de mine ".
23. Incipit : Cap. 1. Trezvirea iaste me,tengire duhovniceasch".
Secolul al XVIII-lea.
24. Slujba Sfintulni Dimitrie col Noh. Copiat de arhimandritul Bo
nifatie; 1843, 22 Decembre
25. Vie %ile Sfintilor: 7 Decembre.Secolal al XVIII-lea.
26. Ale le Filoftel monahulh, egnmenulfi liicaqulni rugului".
Secolul al XVIII-lea.
27. Vietele Sfintilor: luna lui Septemvrie in 15 zile: pomenirea
odd, etc Visarioure. 0 nota din 1813, 20 Malt ; alts : Sh. eh 'tie
candu eram cu tot paraclisieril of mahalaoa Batiqtea".
28. A celui dintre sfinti phrintelni nostru Aftanasie arhiepiscopulh
Alexandriel".Secolul al XVIII-lea.
at
qi norod..,
d'intaiti
priia-
tens, parinteld.
fericitu-
lnl
iu-
in
yi
yi
yi
yi
pi
www.dacoromanica.ro

41. 212 MANUSCRIPTELE MANASTIRIT CERNICA
29. invfitaturile acele neinl dintru sfinV pfirintelni nostru Theodort
Studitul". Saris forte on ingrijire. Nota: Prin osteneala smeritulul in-
tro iermonayl Silivestru. iermonah de la sfinta mantstire Sinaia, yi
s'at inceput in luna lai Mal 7 dni. de la Zidirea Lumil leat 7233, iarlt
de la Intruparea Domnuln1 yi Dumnezeulul nostrn lens Elristos, leat
1725; yi s'at saryit, Av. 10 dnii. Aceasta carte e a lu dasofiluI Gheor-
ghe, ce invata copii la yooala dumnealui ooconulu Grigorie Bine Ca-
minaru Botoroa de la leat 1825. Si am mist et dascalu Gheorghe din
han Cfimpina, la leat 1833, in luna Jul Fevruar in 16 zile".
30. Cuvintele lui Teodor Studitul.Secolul al XVIII-lea.
31. A smeritului Niohitel Stitheatt.... suta dintait a capetelort celort
lucratoare".
32. In luna Jul Link in 12 zile .. pentru Onufrii eel Mare" ; din
Tietile Sfintilor. Noti din 1780.
33. Viiata yi spunerea lui. Vasilie eel Not".Seeolul al XVIII-lea
34. Ca gi. no. 33. Dar de scortrt sint lipite patrn file, rupte in parte,
dintr'o carte asupra Tatarilor in scrisorea de pe In sfiryitul secolulul
al XVII-lea. .Iats ce se afia in ele: ...
a. Ghienovetil, earl atuncia at fost tars yi_marl [de-asupra: VOCST(.-
p.ccra venitur1,6anivricheltuialii,nAttarbv Tpcgavingelatoare trasurfi],
vrizand ofi ImparatiI Tarigradului n'at fost indestulat sit stilpfineascfi
loonrile for in potriva Turcilor yi a Tatarilor, at ffiout invoire Ghe-
noveti on avtooratnl Mihail Paleologul, oarele, on ajutoriul acestor Ghie-
novetl, i-at nemerit, yi at gonit pa Latini, at lnat acesta Scannul Ta-
rigradulul la 1266. Atuncla yi GhenovetiI at stapanit Cafanul; in pn-
Ona vreme s'at.... cola marl targurl ale Evropil veacurl at sfatuit, prink
rind Moamet, izgonitoriul ImparaVel Grecilor, yi pre acesta [1 -at] luat
de oatre ditnyil, [Pe margin(); neat %ara de glos.]
b. AcolO, in. be de Voevozi, afarfi dinteaciastii cetate, 86 vede ori.
alte °rage gi sate as nu fie inteada eparhie, dealt pustietfitl marl.
Treofind prin oeale mal de jos ale Balch Maiotidil alt afla Azof
sat Azaoul, care at fost oetate mare, fang la marginea Bfiltil_ Maio-
tidil yi la *muffle apei Tanaisulul sat a Donii, care sit nagte dintr'o
bait& mare in eparhia RezanuluT, in Rusiia,yi, apol, dupfi iute treoere de
multe milurl, sa intoarce drept cfitra Apus..., merge as as verse in Marea
Crivatulul Balta M[aiotid]il.
c. Cap. 7-lea.
Pentru TartariT Nohailor sat Oxiani. Sfaryind Istoriia Crimului din-
preung, on locurile invecinate de cindea ale Tamanulul yi Azacuini yi
as putem a spnne yi pentru Tataril Oxil a Basarabii, impreunfi on
www.dacoromanica.ro

42. MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 213
hotarale lor: intAi vom Tempe din partea Voristenelui sa5 Nipralui,
care face ourgerea mal aproape de Oxiia. Apa aclasta vine de la epar-
hiia Mosovel $i treoe intal cats Apns, apol treee....
d. Nu si vede nioi o cask de piiatra, filee santu biseriol vechi $i ear,
pate, care art fost zidite din vremea Ghenovezilor.
Jaste vestit aoest ores la stapanire, dar este neonnosont la incept',
tul lul. Stravon zioe a ail fost gout ores tare in vremea aristoora-
tiei Aftineanilor, dici o5, sa *tors on Mitridate, lmparatul Pontulni,
in potriva Greoilor
e. Ar vrea s5, fie T[a]rigra[dul]... fost Innaintea rtizboiulni aoestuia,
ins& mum este toot& cetatea aciasta sfarlimatit de WI, yi as afla lacni-
tori intifinsa putini din orestinl, iara nu din Tarot Arampatul esti o-
res mio, indaratul lul Cafe $i ca in 15 mile de loo, era cetate de ma-
aura tare si veohie, peste Mare, dincolo de limanul Maiotidel, la o strain-
toare mica a null mid...
f. De la Ghiianicale ca la 3 mile este Checoa Cherse Pantaoapi
oia veohie, care dup5, aoeia s'art nnmit Luolafarul. Aciasta este pus& de
desuptul anal Joe asonns. Este Inonngiurata on an zid, care are si
apte Turnuri, care pizesoil trecerea corgbillor de In noel liman, cum e
Ghenioale, de la care nu-I malt departe; spre partea Midi Neagre are
fel de fel de case.
g. Uncle sere malta sfargaste catagrafi salt.. pe mart acestor ce-
tät si image si aft ping in zina [de] a3taz in tot %inutul Hersonii si
a..... lul Ili aceluia al Jul Preoop. Deci oolo treorindri stramtorile lui
Ghie[tiioa]le si viind in Tartariia de Cumba[n], care s5, numeste asa de
in riul Cumbanulnl, care 11 desparte de la Tiroasia, sa aill ostrovul
Tamanului, ou an ores mio, on o oetate veohie, dari on putintel oa-
meni. Dupg oarescare urme sail semne care inort al vad in oetate, este
de oreznt cam ea aolasta s'art zidit de Ghenoveti, c5.ol oa s5, vfid ate-
mele a multor pricini de la tale mal vestite familii ale noel aristoora-
tii,pre caril 11 trimesese.....
h. De Cumban oarele.., Agile. Marginea Maril acestia eta....: in potrivl
in toate vanturile si Mai el este butt vi gra de gresala... corabil, dar
nu yi pentru male ostasesti: el face la Cazan o neguttitorie mare, care
intrece tote porturile la limanurile Miril eel Negre, ci Inca merg Tamil
si supusil for acolo sa cumpere sere, iore, miere, dark pastramurl, ant,
mg iprool. Venetenil de melte on s'alc nevoit sa-1 lee de la Poartfi, oa
sit poste negutatori insusl el, lark nu si alte neamuri ale Evropil, of
o daruire oa aolaata le-at statut totdeanna nesuferita si leplidata,
din care on toate aoeatea oavalierul Cuarinos art gout [aceste demi cu-
vinte sint 9tersel
www.dacoromanica.ro

43. 214 MANUSCRTPTELE MA.NASTIRII CERNICA
35. nlinna lug Iatinarie in 5 zil.: Viata Mt Sirghie".Secolul al
XVIII-lea.
36, Din Vietile Sfintilor: Luna Int Iuni : in 15 zile: Viiata.... Sin-
glitichiet".Idem.
37. Povestire pentrn minunile ce s'aa Lent in sfinta manastire
Cernica, in vremea Cuvio0e1 Sale, parintelul Callinic, staretul acestit
ante manastid". Seeolul al XIX-lea.
Fiind lipsa de hrana, se spune, spar dot I algart on an car cu faina
dinnaintea mit de primirea strainilor gi, vond not ca sä vorbim on
dinyi, n'ati putut ca sa vorbeasca mat Tuna lute". Chiama pe eclisiarh
uncle as deroarce Mina". Intrebatl tine sink Podarul s'ati spaImintat
yi spunea zielnd: Iata 3 zile de rind st5, podul pre loo ". A doua: aA
vent nu boer yi cerea ca sa-1 dea milostenie, zicind ea are mare nevoe
In case lut": i se deli 50 de let. Dar ethic In schimb o mie fret bar-
batt in haine luminate ". Din et se zideyte biserica Sfintulut Gheorghe,
In ostrovul cel mic. La sfiryit: Frailur yi parintilor, voeso sit graesc
&gra dragostea voastra acelea care ajuta °gra folosul sufletulut,.. Cal-
nub:), nevrednio arhimandrit al sfintei manastiri Cernichi".
Dup. Rinduiala sfintiril pinit de °byte", urmeza notitele de cronica
din care reproducem cele ce urmeaza:
71
Annl 1821, Martie 1, s'ati bajanarit Bucureyti din apostasia, ce s'a
ridicat, a lat Theodor Slugeru, de peste Olt yi a int Ipsilant fecTorn
printulni Costandin Ipsilant ". Vejenarit yin yi la manastire: ,,Ne-a scos
deprinlehilii, pa toil; am trecut in ostrovn de spre Rasarit: am ye-
zutt" prin colibt ping di pa venirea Turciforti. La 15 Maitt, all vedit Tnr-
oil, mat Intl' de a int] I in BU3nretfti: ne-a parit ca aid la not sint
apostati yi a Inennjurat ostroav ile de spre Rasarit Japorojent, de spre
Apus Tamil pusese pa deal de spre Apus tunurt ca sa [loveasca] In mo-
nastire". Se face jalba la Pays:, ea nu slut apostatt ,In monastire, ci nu-
mat niyte norod care a fugit (le jefuirea apostatilor yi not, niyte calu-
garl proyd, lacnitort inti'acestl doh' ostroave; care jalba o am trimis cu
Doroftet monahul la Pay., and) sa afia, la satu CAtel". Trimite Pap
nun beyleaga on doisprez-ee Ti rel, spre paza monastiril" yi trece spre
Bncureytt. Apo% a trimis de a ridicata norodu de aid din monastire,
ducindu-1 pa la casele for ". La 23 !Arnie, un fiforti foarte grozay..., Inclt
gindeam ca sa va striea tot pamintil". La 5 Novembre, cutremur. Fiind
foarte strimtoratt de piine In monastire, ea, ce avusesem, sa manease
ou bajaniile", se Intimpla mink tea. Citehaea-Paya, ce .erea mat mare
peste Turd, °It pesmet faeuse pentru oyL,'..T pa la toate brutariile, pa
care pesmet erea sa-1 duca dupe ogtirl, ea b4 goneasca pa zavergil ",
www.dacoromanica.ro

44. M N IJSCRI PTE LE MAMA ST1RIi CERN ICA 215
earl fug. 'Asa, fazind ca nu le iaste de trebninta acel pelmet, ni 1-a
trimis not:, ca vre-o 50 care; din care am mincat, toata obstea parin-
Vlor, mosafiril ce venea, pans am facnt piine de grit not. Tot in-
tr'aceastea vreme erea in monastirea Sfintului Panteleimon nn Past turo,
Anadolean, cu 800 Turd; care multa suparare facea, atit monastirii
noastre, cit si schitulul Pastrea, de maid; de a caror suptrare am ri-
dint maicile din schitu Paskrea cn tota, si le-am dus in monastirea
Znagovulul pine s'a flout pace; in urma, acel Turd s'a sfatuit en
to0 intro dinsil ca sa vie cu toil intr'o noapte sa jafuiasca ce va
gasi in monastire, mal cu seams lazile ce era lasate de lacnitorii din
Bucaresti". Se capata ytire de la un om piimintean, la dinsii saiz, sti-
ind bine limba turceasca .. Asa el, cind s'a gttit, diva' un teas din noapte,
ca sa vie la nol, spre savirsi sfatul for eel rat, a poruncit Pap
sa-i faca o cafea, sa bea, si, cind i-a dus cafeoa sluga si i-a dat o, a slo-"ce-1bozit un pistol in Pap, si a lovit gloa0 in chimiru en galbeni,
avea ineins, si nu 1-a omorit, ci numai e-a zdrelit solda picioralui;
ear pa. sluga 1-a omorit ceilanti Turd, acolea fiind si acel cafegit turo ".
Prins de dunta, hotareste ca din galbeni sa trimita la monastire sa
fael cu dinsii cismeao din poarta monastiril ", ca sa se impace on sfintul
ierarh Nicolae". A doua 4i, si vine fratele Pasil on banii. Calugaril
ved.endu-1 sosit in va I, se tem de end rail. El intrebt de eel mal mare a
vostru" Ne'putendu se face aptrare, e la'sat sa intro. Vine on doispre-
dece Turd: avea cu dinsit si an frate al mien, anume Acachie ieromo-
nah". Somneza: Callinic Rimniceanul, fostul stgret opsti".
38. Cuvintele. pentru rugadune ale me S. Simion Noul.Secolul al
XVIII lea.
39. Adunare de invataturi ale multor filosofi", Florist on nosteneala
smeritulni ieromonah Nicodim, arhimandrital Greceauul" si dedicata Ini
Timotel ieromonah, nastavnicul Cernical, la V. Noembre 1813.Nico-
dim Greceann era de la Caldamsani si a tiparit la Sibirt in 1811 In-
vatiaturi de multe stiinte folositoare", traduce din Polizoi Contu. V. 1st.
lit. roma
II, p 326 n. 5, p. 377 n. 7, p. 433.
40. Cuvintele Sfi4lor Calist i Ignatie. Secolnl al XVIII-lea.
41. Scriere de-asupra on Dumnezet, pentra titheare si liniste", a
Inl Ioan Sirul.S ecolul al XVIII -lea.
42. Cintarile Ini Moisi (?).Idem.
43. Ca si no. 42 De la 1845 inainte.
44. Rugaciuni de sara.Ser..olul al XVIII-lea.
45. Cuvint pentru a doua venire a Domnulni Hristos". Senrneza en
litere latine: Teofil monahul, Veofiil monahnl. Tatel nostris precum
In °aria". Insemnare ca s'a cetit la 1818 de Petra poloovnioul.
si
a-di
www.dacoromanica.ro

45. 216 MANUSCRIPTELE MANASTIRI! CERNICA
46. Insemnare de envinte vorbitoare grecesti si rnmineetl". E un
forte interesant dialog, eerie in secolnl al XVIII-lea, cuprindend con-
vorbirea trebnit6re until calm& roman oe ar merge la Sfintele Loonri.
Intro altele se intreba: Sintet1 multi parint1 acolo?", Raspnns: Sint
cam pima la patrn ante". Partea grecasea pe eerie tot on sieve chid-
lice. Note: ,De dud taiat pa Sava bimbag[a] in Bucurestl, la anal
1821, Avgnst 6. Pe dud s'aii entremurat pamintnl, la anal 1838, Ia-
nuarie 11". Cf. pentru mortea lui Sava, Hurmuzaki, X, p. 124, no. CLXV.
47. Iconele sfintulul ierarhfi Nicolae ". Seoolul al XVIII-lea.
48. n Porunca a Marelul Vasilie calla preotl". Note din 1824-5 gi
una din 1801, on privire la limba grecesci, dupe nun dascal batrin,
carele all gasitfi serisfi la o carte veche". Retete.Idem.
49. Ale Jul Simion Bogoslovnl: de incepatnra viejil scrise, celorti ce
s'ail lepadatt de lume."Idem.
50. Nil de la Azorsea, Boris la 1808, de ieromonahnl Chiril, schimnie
din Tismana; de Joe din Tirgn -Jill. Cnprinde si scrisorea /inn( boier
dare un egnmen, pentru nn pastor batnt. Alta sorisOre, din 1806, pen-
tru un calugar oe vine la Iazer, in sihastrie.
51. Pogrebaniia Int Hristos", scrisa in 1829, 9i asezata ndupa ceale
grecegt1 on masnri" de Gherasim, arhimandrit al Sfintel Mitropolil, om
al Preasfintiil Sale intro ferioita pomenire parintelni Filaret, iar schim-
nicindu-sa, dnpa egumenie, la morte, s'ati nnmit Ghermano ". El (trate,
ea era de la Girdesti peate Olt, in end VlacIa, Dragasani; care de pile
afi fost in &annul Sfintel Mitropolii; ail avut frate pa ohir Minen
Zngravul of 111aguriann, Bneurestl, altul oe afi fost epistat in sfinta
manastire Tismana, Ionia, imprenna on alt frate al safi, Logofatul
Maftel". Dula& dinsul se eerie in' 1822, naflindn-ma i ajutorl al 'wail
grammaticilor color venitl spre hirotonie", en najutorul Sfintii Sale prea-
cuviosulul arhimandrit ohir Grigorie Rimniceann, eel intliti al scoalif
ostenitor invatatorl din porunca oelor mal marl eforl a scoalelor", de
Chiriao arhimandritul Rimniceanul, epistat metohnlnl Plaviceni al Ore-
tulesoulul, in end. Oltn de jos, Arges"..., fiind la Bucureet1 on fratele
ad Tanen npolcovnio de tirgii". V. n-I 17. Pentrn Grigorie Rimniceanul,
v. Ist. lit. rom., II. pp. 372-6, 524.
52. Varlaam si Ioasaf, reprodneere a talmaciril ndupre limba slove-
neasca pre limbs rumbaed. de Irdriqte Nasturelti". Secolnl al XVITI-lea.
53. Calendar on planete pe 1816-956.
54. Din Vietile Sfintilor: 9 MailSecolul al XVIII-lea.
55. Vista onviosnlul ieromonah Gheorghie, staretul sfintel mauls-
tirl Cernioa (1842)". V. Ist. lit. rom., II, p. 381 n. 3.
at
pi
pi
www.dacoromanica.ro

46. MANUSCRIPTELE MANASTIRIf CERNICA 217
56. Hindu tale trapezil".-Seoolul al XVIII-lea.
57. Inceputn1 calla de doftorie ce sn numeaTte Grabnion Paligorie,
mat on bunit martnrie", etc. -Frumos manuscript din secolul ai XVIII-lea.
58. Diem aceiaei staratasea dilata partea a 4-a. V. no 57.
59. Intlia carte a cracil".-Secolul al XVII I-lea.
60. Din Vietile Sfintilor: Viata Sf. Casian Rimleanul. -1dem
61. ,,Invitatura pentru eel oe va sn priimeasea oillugariia".-Idem.
62. Cavinte patru pentra tundere".-Idem.
63. Capete pnstniceettu.-Idem.
64. Cuvint al Jul Atanasie de Alexandria.
65. Catafighiotul", -Idem.
66. Istoria lavret Sfintultil Atanasie, tradnsa din grecegte de Chiriao
de In mnnfistirea Sf. Daniil din 13 uonregti, in 1817, 2 Aprilie, in ease
oinstitaInt ei mat m1(3111111 mien hate, dumnealut vt. Vistier Iancul, ve-
nit find aicea on sfintele moacste din Sfintnl Munte". Se cnprinde vi ear-
tea int, din 8 Inlie 1818, ontre boert al patrii noastre fit 11 ctitort i
epitropt sf. biseariel Sangerul and. Saao.". V. no. 51. -Secolul al XVIII-lea
67. Ca qi no. 65.
68. Cuvint la venirea lul Hristos".
68-a. Cnvinte scurte" ale hit Damaschin. - Secolul al XVIII-lea.
69. Fericirile.-Idem.
70. Din Vietele Sfintilor. 26 Decembre. -1dem.
71. Dezbaterea pustniculni ei InVeleptulnI, nrmatit de adunare in
Bourn. din fealinri de oar l ". -Idem.
72. Din Vietile Sfintilor: 26 Decembre. V. no. 70.-Idem.
73. Aghiazmitar" -Idem.
74. Capete pustniceett".-idem.
75. Sfintnl Karon, pentrn pocainta".-Idem.
76. Invatitturn pentru eel ce va as priimeascn ofilugariia".-Idem.
77. 13rmarea schimnioiel ". -ldem.
78. Grigorie Sinaitul". -Idem.
79. Randuiala la facerea rasofornlul". - Idem.
80 Inoipit: Capetele ceale pre And ale meetly" ouvint". Cuprinde pe
ale Sfintilor Calist, Ignatie, Isihie II. a.-Idem.
81. Cuvintele Id Maxima Marturisitorinlii".-Idem.
82. Cartea oe so. °Mana Crinil Tarinit" ; copiatg, in 1837 dup6, nn.
manuscript din 178...
83. Pentrn deosebirea qi alegirea linietirilorn". Are o note a Jul.
Chiriao asupra psalmilor eel ce el ceteson la vreame de primejdil".-
Secolnl al XVIII-lea.
www.dacoromanica.ro

47. 218 MANUSCR1PTELE MANASTIRII CERNICA
84 Tilcuiri" din Nichifor Theotokis.Idem.
85. Efrem Sirul. A.ciasta carte am scris-o et iermonahulu Thera-
poutt la sgth'astriia &mad, in Cara Mol lovil; sit ma ertatl cel
ceti ggsi greple inteinsa, ca et sgntl foarte prostli Infra inv645.-
tura Sfintei Scripturi, ani DomnnInt 1778".Paisie era atuna de trey
ant la Secu, en ucenicit BM. V. Ist. lit. rom., II, p. 392. Caluggirul
Stahie inseamnit mat tirzig pe manuscript ca In 1857, la 10 April, era
Caimacam Alexandru Ghica, tar Mitropolit Nifon.
86. Invgitaturt pentru baniult iseusti in tocart biserice9t1".Secolhl
al XVIII-lea.
87. Bisericease5. istorie": a 2-a carte". E cartes 1u1 Meletie at Artel,
tradus5. de Naum Itimniceann. V. Ist. lit. rom., II, pp. 344-5.
88. TIlcuirea psaltiriel ", tradnsa de popa Floru, dascalul sloveneson,
de pe psaltirea cea ruseascii, tip6rita de la Cara Moscului qi tilmticindn-
sa prin osteneala celni din sus numitti preotii; dupa ce o ail s5s1rqit
rugatt de mi-at vindut-o, in tl. 15 qi o am daruit-o sfintel
dumnezeWil manfistirt Bistrita... Misailt monahulti". Pe sent splendid
manuscript popa Flom eerie 'en liters latine, chiar in jbsul artisticel fot
de titlu: De popa Flor Daskalal de la skola domniaska ". Pentrn acest
caligraf traducator, v. 1st. lit. rom, II, pp 421, 457. ,Dasegil sloveneso
la Sf. Gheorghe eel vechit", el a scris in 1767-8 frumosul document
prin care Alexandru Ghiea face un dar manastirit lul- 4gman Craig"
din muntii Tirnovet, precum i multe altele.
89 Ale cuviosulut pgtrintelul nostrn Ilarion pastnicult".Secolul al
XVIII-lea.
90. Minunile Pre cesti I" .Idem.
91. Octoih". L-am flout intro a doao Domnie a prea-luminatulnl
nostrn Domut Io Grigorie Theodort. Voevod, on cheltuiala dumnelut Filip
Diiacul, 1-am eerie et mks plecatul Andrei dascalul, Brapvan, let
7276". Octoihnl are marca Moldova qi euprinde i o Esti de localitittl
din Ardeal: Cojocna q. a , scrisgt in 1809. Grigore Calimah va ft
dat insuql pornuoi daseiflulut braqovean" ell eerie achtgt carte de ilujbg.
92. Sfinta Scripturgt: Cartea Imparatilor".
93 Randult cum se cade a priimi Ovreil emit Anil de toatgt varsta,
sat den OgInt, sat den ereticl, ceia ce nu cred intro santa yi ned1s-
pgrtita Troita , cum BEIM Arianil cet Earl Damnezail Sotinianit
eel de scums, adee6 ce s5, china, Not Botezatt sat de ourand botezat,
caret vin catrgt una slanta sgbornica apostoleascgt Besereca, on ade-
varat pohtesot a da imprenna et". Scrisa In zilele pgrintelni Dosith el
Mitropolitul, cind 3'91 titiat qi Hangerliu-Voh, q5zand aiai spot am
edit la slanta ma'ulstire Tismana". Hangerlin a fost ucis la 1799.
si ce - %1
i41
1-amti si
si qi
si
yi
yi
www.dacoromanica.ro

48. MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 219
94. Cheaia Intelesului, scoas5, pre limba rnmineasc5, di pe limba rn-
seasok, on osIrdiia ptea-sfintnluI ohirt. Var lamb. Mitropolitul Ugrovla-
hiel". Copie din secolul al XVIII-lea duptt o tiparitar5, de la 1678, a-
supra Areia V. Bianu tii Hodoq, Bibliogra.fla romAnesca veche, p.
217 gi urm.
95. Paterict".Secolul al XVIII-lea,
96. Bisarkiasca istorie a lut Meletie MitropolitulA Athinelor4 ", 'tra-
ducer° de Naum Rimniceanu, dup5, editia in apla, Viena, 1784, V. sii
no. 87. Cartea lul Meletie a fost privita arta multi vreme ca biblia
geografica a Orientulni. V. tabla la 1st. lit. rom., supt numele At.
97. Sorisoarea staretului Aftanasie crag), staretul Paisie", copiati
de monahul Rafail de la Hurez (Harezil), carele, dupfi Intimplare vre
un an de zile sat. aflat supt epistasiia acestnI sf int staret Paisie, fiind
Sfintiia Sa venit din Sfetagora la wants. manfistire Dragomirna in Cara
Moldaviel; node, aliind aciasta efirticic5, de prigonire, la neenicit SfinVii
Sale, at mat izvod ca sä o aib5, pentrn evlaviia gi nenitarea gi dra-
gostea ce at avut catra acest sant staret Paisie, la leatul 7275, Mart.
Iar scum, la leatul 7326, azind in mlinile preosfintitulni episcop al
sfintel episcopii Argegul, chirio chir Iosif, pentrn aceaiasi dragoste foi
rival, spre ceale de fobs sufletese, gi s'a4 pornncit de am prescris-o gi
et aid la sfinta episcopie: Gavriil LogoMtul sfintel episcopil", Paisie
sa la Dragomirna de la 1763 la 1775. V. 1st. lit. rom.. II, p. 392-
98. Dimitrie de Rostov.Secolul al XVIII-lea.
99. Dint. biserioeasca istorie tomult 3". V. no. 96. C.uprinde yi Cu-
Vint de intimpinare la preaosfintitul arhieret, pgrintele chirio chir Ve-
niamin, episcopul Huquki, carele s'at fost trimis de Voevod, de Mi-
tropolit, st, fie la ingropare parintelul staret, arhimandritul Paisie".
Veniamin ajunse episcop de Huc4I la 1792, Tar Paisie se stinse in 1794.
V. 1st. lit. rom., II, p. 393. Cnvintul de intimpinare", destul de in-
tins, ar merits sä fie tiparit, ca gi acel ce urmeza: Cnvint de Ingro-
pare la pristfivirea prea-euviosulnI pgrintelni nostrn Paisie starqul yi
arhimandritul sfintel man5stirl Niamtulul gi Seculni, alciitnit de pfirin -
tele Isaacn, monah, noinicul acestnI rapoosat Intro fericire".Isaac e o5,-
luggrul care a coreotat Chiriacodromiul din 1811 qi a tradus pe Efrem
Sirnl. V. Ist. lit. rom., II, p. 394.
100. Vasilie cel Not.. Dintr'ale smeritulul vi nevrednionlul efilugar
Chiriac ieroshimonah, arhimandrit, Rimnicianu; cump5.ratt intacure01,
Teat 1823, tl. 150, pentrn al miet.... folos, iar aicea saris 825, Fevr.
20". Not& de acela?: Coale 76, fol 304; de coals tl. 10, de saris on or-
thografiia sa, hfirtiia gi cerneala i ohinovar; jar cloak de psaltichie iaste
www.dacoromanica.ro

49. 220 MANUSCRIPTELE MANASTIBII CERNICA
tl. 22; astmenea si de ealigrafi grecIasca am Want in Sfetagora, la
parintil oe at rocodeliia in haul; asamenea si in Tara noastra Ruma-
neasca srt urmeaza, unde iaste trebuinta. Chiriac arhimandrit".
101. Graiurile si cuvintele Sfintilor Parintl, pentrn indreptarea vietiI
si folosul sufletesct".Secolul al XVIII-lea
102. Pentru invierea mo4ilor, in ce chip va fi" ; apol despre Adam
si Eva.Idem.
103. Despre taine.Idem.
La sfirsitul mantiscriptului 103 se citeqta: Sfi-s stii si aolasta, de
va fi indraeitul parte barbateasca, sa-1 zica: Jul sat pre dansul sat pre
el, iar, de va fi parte muereasca, to sit zici: et, sat: pre dansa, sat: pre
ea. Si asa s'at inceput aciasta dnpre limba sloveneasca pre limbs =-
minces* an nevoinVa Sfintii Sale prea-onviosuluI parinte ohir Ioani-
ohentie, nestavnicul afinti lavre Dolgopolsool Ide la Cimpnlung Iftrit
scum Feat saris prin osteneala cebil mic plecat Stan logofeOlul de
la dumnealul Iordache CreVulescul, Vel Dvornic, dumisale Danoiului Lo-
gofatul za Divan, In zilele prea-luminatnlui si inaltatului Domuulni
nostru Io Grigorie Ghica Voevod, find cursul anilor de la Adam 7243,
in luna lul Dechem. 23 dni ". lordachi Cretulescu a fost urmasul in
Vornicia cea Mare a cronicarulul Radn Popescu (v. _Mt. lit. rom., I, p.
195). Genealogia Cantacuzinilor (ed. Iorga, p. 371 si arm ) da o bo-
gata suggestive oaraaterisare a lilt Moare in 1746, si e ingropat la
Mitropolie (ibid.).
104. Minunile Precistoi. s'at saris aceasta carte in zilile lama
luminatuluI Domini Ioan Nioolae Alicsandrn Voevod dumisale Tanasie
Logofatnl", in anul 7237, ,,de Stan logofetelul ot dumnealul Iordache
Cretulescul Vel Dvorniet".Pentru Stan Logolatul ot Creilescul".
v. Iorga, Cronici muntene, p. 148 si krt. lit. rom., II, pp. 107 8.
105. Viata Sf. Casian. Mannscriptul poarta stems lul Nicolae-Voda
Illavrogheni: Io N. P. M. VV".
106. Plangerile zilelor saptamanil. Scrisa in episcopia Rimniqulul
de Grigorie ierodiacon, 1780". V.mal sus. E data de ierodiaconnl Ghedeon
ointare01, Jul Chiriac Rimniceanul, la 1810. Miniature infttisand un
107. Piatra Smintelil a lul Ilie Miniat S'aii talmacit s'at prescris
intro attul 1792. Teofil monah Schreiber ". V. mat sus. Note: ,1793, Noem-
vrie 27, la 2 damn Ili 3 sferturi s'at cutremurat pamintult tare, fiind
not in Curtea de Arger. Cf. Gr. Steffinescu, Cutremurele de pandat
fn .Romania, estras din Analele Academel Romano, II, t. XXIV
pp. 15-6, diva. Rev. p. ist., arch. 0 Biologie, I, p. 35, nude data
de 26 e gresita, nepotrivindu-se niol en zina saptamanil.
I.
gi
si
,4i
calugar.
gi
www.dacoromanica.ro

50. MANUSCRIPTELE MANASTIRII CERNICA 221
108. Din ViOile SfinOlor": 8 Septembre.Secolul al XVIII-lea.
109. Cnvinte ale sfinOlor Pkinti." Idem.
110. Dumnezeiasca liturghie a Sfintulni Apostol yi fratele Int Dam-
nezett Iacov".-1dem. Si s'afi talmacit aceasta dumnezeiasa liturghie de
pe limba ellineasa, la limba rumaneasci, dupe oum a vede izvodul aid..
de smeritul intre ieromonahl Parthenie, eclisiiarhul episoopii Rimnic, la
anil 1756, mesep. Mal 29 dni."Notitri Insemnata, pentru a fall in-
doiala acest Parthenie a VIgdica de Rimnic, despre care v. 1st. lit. rom.,
1, p. 521.
111. Imita0a Ini Hristos Chipriian ierodiaCon, 1811, Martie 1
67PoRP2.
112. 1869, Iannoari 22... Pravila indreptare a legit".
113. Chipnl ingerilor." La nrmti se oitegte: Istafins Popovics Tran-
zilv " Secolul al XVIII-lea.
114. Isaac Sirul. Note: Parintele Isaac shimonahnl yi dasalul aii
raposat la valeatit 1817, Inns Jul Iannoarie 25 zile, noaptea, pe in 6
clasnri, in vremea cind a ointfi polilenlli la biseria." V. no. 99.
115. Riinduiala temeliei besericii." La sfiryit: Az Costandin vtori
dascal sloveneso, 1769, meseVa Ghen. 26". Pentrn Intiinl dasal, pope
Floru, v. no. 88.
116. Din Vietile Sfintilor: 30 Septembre.Secolul al KVI1I-lea.
117. Nil Sinaitnl. Pentrn rngkinne. Secolul al XIX-Iea.
118. Din Vietele Sfinlilor: 9 MailSecolnl al XVIII-lea.
119. Canon calla Prea-Sfinta Nasatoare de Dnmneza."Idem.
120, CuvInt In Nayterea Maicil Domnnlul.Idem.
121. Antifoane.Idem.
122. Slnjba Sfintului Nifon.Idem.
123. Via %a Sf. Teolipt.Idem.
124. Joan de Carpatos: catre alugarf.Idem.
125. Vista Sf. Nicolae till ale altora. Sorts de Macarie, in 17 Novem-
bre 1782. Se vede yi peoetea soriitorultd, on data de 1773. Macarie
e ea foarte harnic traduator din elineyte, limbi a ant seri ere deasa -1
facea stt arnnoe din avintul condeinlui niyte buchi en adevkat impo-
sibile. El a eerie o gramatia. romfineasa (Ist. lit. rom., II, pp. 275-6),
un dictionar slavo-roman (ibid., p. 279), o Bueoavna, a tradus pe
Teodoret, in 1787, yi a alatuit o viata a Sf. Than Damasohin (ibid.
p. 391; cf. yi p. 394). Aoest Paisian, om de sicOla gi tilcuitor, e, de
sigur, o personalitate Insemnata in miyoarea literati, din minktirile
nestre. Mannsoriptul e dat de scriitor Cernial in anal and s'a eerie chiar-
126. -,,Intrebarl yi raspunsurI de ale filosofilor".§ecolul al XVIII-lea,
Biserica Ortodoxtt Romftna 4
www.dacoromanica.ro

51. 222 MANUSCRIPTELE MANAST,RII CERNICA
Manuscriptul acesta 126 ouprinde qi niqte angle contemporane, en
tweet enprins:
April 3, 1782, in Dominica Twilit, at intrat in Scaunul Bucureg-
tilor Domnu not Mariia Sa Nicolae Costandin Caragea Voevod 1780,
Martie 25, ail primit pastoria eparhiel Ramniculut Prea-Sfintia Sa pa-
rintele chiriu chir Filaret, Mireon fiind (v. 1st. lit. rom , II, pp. 369 70).
1783, Ghenar 19, Wad facut arhered on numele Si(n)dis Prea-Sintia
Sa parintele chiriu chir Grigorie, ce at fost arhimandrit Mitropoliel.
[In 1784 el eerie o Prefata; 1st. lit. rom., I, p. 523. In 1792 el dtt
un Octoih; ibid. , II) p. 328 n 3; p. 373].
Ion Tfiron of Izvor. Ed la Izvor frm. (sic?). 1782, Mai 28.
1780, Martie 25, at primit 'Astoria eparhii Itamniculni Prea-Sfintia
Sa parintele chiriu chir Filaret, Mireon fiind.
1782, Aprilie 3, in Duminica 'roma, at intrat in Scaonul Domnii
Maria Sa Nicolae Costandin Caragea-Voda, domnind pang la lulie 1783,
1783, Septemvrie 1. At intrat in Scaonul Domniei Maria Sa Mihail
qntul Voevod, domnind pank la Aprilie 1786.
1783, Ghenarie 19, WO flout arhiered cu nnmele eparh Sidis Prea-
Sfintia Sa parintele chiriu chir Grigorie, fiind arhimandrit al Sfintet
Mitropolil BucureOil.
1786, Mai 17, at intrat in Seminal Domniet Maria Sa Nicolae Petra
Mavrogheni Voevod. [Lleacri la 3 Mail st. n din Constantinopol; Acta
fi frag., II, p. 206].
1787, Septemvrie 18, at raposat Prea-Sfintia Sa parintele Mitropo-
litul chirio chir Grigorie, pastorind eparhia ant 27. [Cf. 1st. lit. rom., I,
p. 522].
1787, Septemvrie 26. At intrat in Scaunul Sfintei Mitropolii Prea-
Sfintia Sa parintele ehirio ehir Cozma, find episcop Buzdulni [cf. 1. c.
fi If, p. 373].
1786, Septemvrie 8, Muff, la un ceas din noapte, seat aratat pe
eer o lumina foarte stralueind, incit se facuse lumina ea zina, 9i din-
tr'acea lumina &idea vapid de foe, care se stingea in vazduh. i dupa
contenirea aced luminl s'aii facut un tunet ea urletul de cutremur spre
miazanoapte; apol a doua zi, Mercuri, s'ad pornit ploaie, fiind patru
zile gi patru nopti necurmat. i ping la Noemvrie 30 tot plot at fost,
Aceasta lumina s'at. Want li pe la alto locurl departate.
Tar la anul 1787, August 14[=13; Acte fi fragm , II, pp. 220 1],
&at vestit razboinl intre Poarta Otomaniceasc5. cu Imparacia Austriei,
viind in primavara mu4ime de Tarot, atit in Craiova, uncle ne aflam
gi not. cum vi in liucure9t1; ili at =pint twat Cara, neputind nimenI
www.dacoromanica.ro