Fundamentarea sprijinului acordat în vederea compensarii costurilor suplimentare si a pierderilor de venituri generate de dezavantajele rezultate din punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE, în baza art. 38 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 si evaluarea potentialului resurselor de apa subterane si de suprafata ale agro-sistemelor aflate în zonele vulnerabile la modificari climatice, din sudul României

1. Fundamentarea sprijinului acordat în vederea
compensării costurilor suplimentare şi a pierderilor de
venituri generate de dezavantajele rezultate din
punerea în aplicare a Directivei 2000/60/CE, în baza art.
38 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 şi evaluarea
potenţialului resurselor de apă subterane şi de suprafaţă
ale agro - sistemelor aflate în zonele vulnerabile la
modificări climatice, din sudul României.

2. Slide 1: PLAN SECTORIAL– ADER 2020
 Contractor: (denumire)INSTITUTUL NAŢIONAL DE HIDROLOGIE ŞI GOSPODĂRIRE A APELOR-INHGA
 Obiectivul general: 4BPM 4.1.1.
 Numărul /codul proiectului: 4.1.1.
 Contract: numărul 411/2011
 Act Adiţional:

 Anul începerii: 15/11/2011

 Anul finalizării: 15/12/2014
 Durata (luni): 37
 Denumirea proiectului:Fundamentarea sprijinului acordat în vederea compensării costurilor
suplimentare şi a pierderilor de venituri generate de dezavantajele rezultate din punerea în aplicare
a Directivei 2000/60/CE, în baza art. 38 al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 şi evaluarea
potenţialului resurselor de apă subterane şi de suprafaţă ale agro-sistemelor aflate în zonele
vulnerabile la modificări climatice, din sudul României.
 Denumirea fazei : Documentare şi prezentare generală
 Persoana de contact (Directorul proiect): Sorin TEODOR
 Date contact: 0726126255;Tel:+40-21-3179992; 3181115; Fax: +40-21-3181116; sorin.teodor@hidro.ro

3. Slide 2: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
OBIECTIVELE PROIECTULUI
Obiectivul general:
 Delimitarea acviferelor subterane în funcţie de distribuţia spaţială a
corpurilor poros – permeabile şi ale caracteristicilor acestora, corelat
cu punerea în evidenţă a parametrilor scurgerii medii şi minime pe
râurile din zona agricolă din sudul ţării.
Obiective specifice:
 Identificarea tendinţei de evoluţie a resurselor de apă pe baza datelor
acumulate până în prezent în contextul tendinţelor de încălzire
globală cu particularizare la exploataţiile agricole.
 Evaluarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane în condiţii
deficitare, inclusiv analiza situaţiei resurselor de apă de suprafaţă în
ultimele perioade secetoase pe râurile din sudul României.
 Evaluarea consumurilor suplimentare de apă şi a costurilor apei
utilizate în condiţiile modificărilor climatice.
 Obiectivele Fazei
 Realizarea unui studiu documentar privind resursele de apă de
suprafaţă şi subterane precum şi a legislaţiei specifice din domeniul
apelor.

4. Slide 3: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1/Cuprins
Aspecte tratate:
 PREOCUPĂRI PE PLAN INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL ÎN
DOMENIU.
 PREVEDERI ŞI REGLEMENTĂRI RELEVANTE PENTRU
GOSPODĂRIREA APELOR, ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
DURABILE ŞI A INTEGRĂRII EUROPENE.
 PREMIZE POLITICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE CARE STAU
LA BAZA SISTEMULUI NAŢIONAL DE MANAGEMENT ÎN
DOMENIUL APEI.
 POLITICA ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL APEI ÎN CONTEXT
EUROPEAN. PND ŞI POS MEDIU.
 CUNOAŞTEREA RESURSELOR DE APĂ – MONITORIZARE.

5. Slide 4: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1/Cuprins
Aspecte tratate (continuare):
 SITUAŢIA RESURSELOR DE APĂ PE PLAN MONDIAL.
 RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI; EXEMPLIFICĂRI
LA NIVELUL COMUNITĂŢILOR LOCALE ŞI MEDIULUI
RURAL.
 RESURSELE DE APĂ SUBTERANE.
 CONCLUZII.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ.

6. Slide 5: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1/Introducere
In contextul vulnerabilităţii resurselor de apă la modificările climatice ca
urmare a impactului acestora asupra regimului de scurgere al apelor
subterane şi de suprafaţă, este necesară evaluarea şi actualizarea
permanentă a situaţiei potenţialului hidrologic disponibil.
Proiectul îşi propune identificarea spaţială unitară a corpurilor de apă de
suprafaţă şi subterane din partea sudică a României, astfel încât să ofere
suficiente date concrete ce vor fi utile pentru luarea deciziilor manageriale,
inclusiv in activitatile agricole. cu următoarele obiective principale:
 evaluarea consumurilor de apă dulce din exploataţiile agricole în diferite
scenarii de modificare a condiţiilor climatice regionale;
 simularea restricţiilor de consum în diferite scenarii de modificare a
condiţiilor climatice regionale;
 evaluarea costurilor consumului de apă dulce funcţie de sursa de
provenienţă în condiţiile diferitelor scenarii de modificare a condiţiilor
climatice regionale.

7. Slide 6: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1/Introducere
Vor fi puşi în evidenţă i medii şi minime pe râurile din zona
agricolă din sudul ţării.
Pe baza acestor parametri va fi întreprinsă o analiză detaliată a
variaţiei valorilor scurgerii în diverse secţiuni semnificative
din reţeaua hidrografică din sudul ţării pe baza datelor
hidrologice din ultimii 60 de ani.
Fazele proiectului:
 Faza 1- Documentare şi prezentare generală
 Faza 2 - Documentare complexă asupra structurilor acvifere şi
a corpurilor de apã din partea sudicã a României, cu punerea
în evidenţă a parametrilor scurgerii medii şi minime pe râurile
din această zonă

8. Slide 7: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1/Introducere
 Faza 3 - Conturarea extinderii spaţiale a structurilor
acvifere şi a corpurilor de apă subtera-nă din aria
investigată şi iden-tificarea tendinţei de evoluţie a
resurselor de apă de suprafaţă în contextul fenomenelor de
încălzire globală, cu evidenţierea consumurilor la
exploataţiile agricole.
 Faza 4 - Elaborarea unei baze de date georeferenţiate
privind oferta potenţială de apă subterană şi de suprafaţă
în viitorii ani şi a modelului conceptual şi numeric al
structurilor acvifere. Costurile suplimentare ale apei în
contextul implementării directivei cadru apa

9. Slide 8: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1/Introducere
PREOCUPĂRI PE PLAN INTERNAŢIONAL ŞI NAŢIONAL ÎN
DOMENIU
 În următorii 15 ani, Pământul va avea cu 50% mai mulţi
locuitori, iar risipa de apă a atins valori nemai întâlnite.
 1,1 miliarde de oameni (1 din 5) nu au acces la apa potabilă, 2,6
miliarde de oameni trăiesc în condiţii improprii de igienă, 3
900 de copii mor în fiecare zi măcinaţi de boli cauzate de apa
infestată pe care o consumă. 88% dintre maladiile întâlnite în
prezent sunt provocate de lipsa igienei şi consumul apei
poluate.
 Este foarte probabil ca în curând ţări ca Brazilia, Rusia, Canada
şi Australia care deţin mari cantităţi de apă să încheie acorduri
cu ţările potenţial afectabile, în ideea de a împărţi aceste
rezerve.

10. Slide 9: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
 Pentru a contracara efectele deja manifeste ale încălzirii globale,
pe plan mondial se au în vedere măsuri cum ar fi: stabilirea de
zone inundabile controlat şi consolidarea digurilor; realizarea
unor lucrări hidrotehnice de protecţie la inundaţii şi a unor
sisteme urbane de stocare în caz de precipitaţii
abundente;întărirea infrastructurilor portuare şi a lucrărilor de
apărare din zona costieră a Mării Negre.
 În prezent, datorită problematicii complexe cu care se confruntă
omenirea legat de resursele de apă de suprafaţă şi subterane, se
pune un accent deosebit pe dezvoltarea cercetării şi a cooperării
în acest domeniu. Are loc o intensă coooperare transfrontieră.
 Raportul Dezvoltării Umane 2006 constată că legăturile de
cooperare transfrontieră în domeniul resurselor acvatice sunt
tot mai prezente şi înregistrează succese, oferind multe soluţii
pentru evitarea viitoarelor potenţiale dispute internaţionale în
domeniul apei.

11. Slide 10: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Situaţia pe plan international.
 Centrul European pentru Topica Aerului, cu sprijinul Agenţiei
Federale de Mediu din Germania şi a Institutului Naţional
pentru Sănătate Publică şi Mediu din Olanda, a stabilit 22 de
indicatori care pun în evidenţă actuala tendinţă de încălzire
globală. Aceşti indicatori acoperă 8 domenii mari şi anume:
Atmosfera şi clima; Gheţarii, zăpada şi gheaţa; Sistemul marin;
Ecosistemele terestre şi biodiversitatea; Apa; Agricultura;
Economia; Sănătatea.
 Planul de implementare de la Johannesburg, are în vedere cinci
domenii prioritare: apa, energia, sănătatea, agricultura şi
diversitatea biologică, domenii consacrate prin acronimul
WEHAB (Water, Energy, Health, Agriculture, Biodiversity).

12. Slide 11: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Situaţia pe plan naţional.
 Resursele de apă ale României sunt constituite din apele de suprafaţă –
râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale, fluviul Dunărea şi apele
subterane.
 Din păcate, România nu dispune de resurse de apă deosebite. Situaţia
comparativă cu alte ţări în prezent, arată că România se situează pe un
loc modest la resursa specifică pe cap de locuitor.
 Astfel România dispune de o resursă specifică de 1948 de m3/an /loc, în
timp ce alte ţări dispun de: 566.666 m3/an /loc - Islanda, 102.262 m3/an
/loc-Canada, 82.554 m3/an /loc-Norvegia, 68.395 m3/an /loc – Peru,
46.100 m3/an /loc-Venezuela, 44.166 m3/an /loc-Brazilia, 10.291 m3/an
/loc-SUA, 31.410 m3/an /loc-Rusia, 23.187 m3/an /loc-Croaţia, 20.957
m3/an /loc-Finlada, 19.857-Serbia şi Muntenegru,16.294 m3/an /loc –
Slovenia, 11.881 m3/an /loc-Ungaria, 10.256 m3/an /loc-Austria etc.

13. Slide 12: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Din punct de vedere al apelor, România a negociat o serie de
obligaţii cu Uniunea Europeană.
Reglementările europene referitoare la ape sunt numeroase iar
transpunerea şi implementarea acestora, deosebit de
costisitoare, solicitând un efort financiar de peste 16 miliarde
euro, adică peste 50% din costurile de punere în aplicare a
prevederilor legislaţiei europene în domeniul protecţiei
mediului.
România dispune de un sistemul informaţional în domeniul
apelor bine pus la punct. Sistemul informaţional este bazat pe
o Reţea Naţională de Transmisie a Datelor de Gospodărire a
Apelor (RNTDGA) structurată pe 4 niveluri şi anume:
 Nivelul local (4)- include unităţi de producere a datelor (staţii
hidrometrice şi de calitate a datelor), operarea infrastructurii
naţionale de gospodărire a apelor, utilizarea informaţiilor etc.,
sub jurisdicţia unor staţii de colectare judeţene.

14. Slide 13: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
 Nivelul de decizie teritorial şi sub-bazinal (3)- include
unităţile de colectare a datelor hidrologice (SGA şi staţii
hidrologice), practic toate amplasate în sediile judeţene,
subordonate centrelor bazinale (Direcţii de Ape).
 Centrele de decizie bazinale (2)- incluzând centrele
bazinale (Direcţiile de Ape).
 Centrul Naţional de Decizie (1)- incluzând sediul
Administraţiei Centrale, Institutul Naţional de Hidrologie
şi Gospodărire a Apelor şi Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile.

15. Slide 14: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
PREVEDERI ŞI REGLEMENTĂRI RELEVANTE PENTRU
GOSPODĂRIREA APELOR, ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII
DURABILE ŞI A INTEGRĂRII EUROPENE
Planul de implementare de la Johannesburg cuprinde zece capitole
mari şi anume:
I. Introducerea generală.
II. Eradicarea sărăciei.
III. Schimbarea modurilor neviabile de consum şi producţie.
IV. Protecţia şi managementul bazei de resurse naturale pentru
dezvoltare economică şi socială durabilă.
V. Dezvoltarea durabilă într-o lume în plin proces de globalizare.

16. Slide 15: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
VI. Sănătatea şi dezvoltarea durabilă.
VII. Dezvoltarea durabilă a statelor insulare mici în curs de
dezvoltare.
VIII. Dezvoltarea Durabilă pentru Africa. VIII.bis Alte
Iniţiative Regionale.
IX. Mijloace de implementare.
X. Cadrul Instituţional pentru Dezvoltare Durabilă.

17. Slide 16: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Managementul integrat al apei prin parteneriatul strategic dintre Uniunea
Europeană, statele Europei de Răsărit, Caucaz, şi Asia Centrală, pentru
dezvoltare durabilă.
Politica europeană în domeniul apei. Al şaselea program cadru de acţiune
pentru mediu al comunităţii europene
Politica guvernului în domeniul mediului şi gospodăririi apelor. Cateva
prioritati:
 creşterea importanţei deciziei de mediu în elaborarea şi aplicarea
politicilor sectoriale;
 evaluarea stării actuale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei
strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului, al
resurselor regenerabile şi neregenerabile;
 realizarea sistemului de monitorizare integrata a mediului în scopul
urmăririi permanente a evoluţiei factorilor de mediu;
 reformarea sistemului de management al mediului;

18. Slide 17: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
 întărirea parteneriatului transfrontalier şi internaţional cu
instituţiile similare din alte ţări în scopul monitorizării
stadiului de implementare a înţelegerilor internaţionale;
 elaborarea strategiilor de protejare a cetăţenilor împotriva
calamităţilor naturale, accidentelor ecologice şi expunerii în
zone cu risc ecologic;
 ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi
rurale;
 extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii
naturale, reabilitarea infrastructurii costiere a litoralului
românesc, redimensi-onarea ecologică şi economică a Deltei
Dunării;
 întărirea parteneriatului cu organizaţiile neguvernamentale în
procesul de elaborae şi aplicare a politicilor publice în
domeniu.

19. Slide 18: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Reglementări europene în domeniul apelor sau relevante
pentru domeniul apelor
În cadrul reglementărilor de mediu ale Uniunii Europene,
există trei categorii de astfel de reglementări care au
relevanţă pentru domeniul apelor şi anume:
 Reglementări europene specifice pentru domeniul apelor.
 Reglementări europene în domeniul protecţiei civile cu
implicaţii şi pentru ape.
 Reglementări europene în domeniul protecţiei mediului
relevante şi pentru ape.
În proporţie de peste 94%, legislaţia românească este
armonizată cu reglementările europene.

20. Slide 19: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
PREMIZE POLITICE, ECONOMICE ŞI SOCIALE CARE STAU
LA BAZA SISTEMULUI NAŢIONAL DE MANAGEMENT ÎN
DOMENIUL APEI.
 Caracterul de bun public pur al apei.
 Internalizarea costurilor de mediu, in particular al apei.
 Mecanismul economic în domeniul apelor.
Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi
cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de
contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de
finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării
Administraţiei Naţionale "Apele Române".

21. Slide 20: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
POLITICA ROMÂNIEI ÎN DOMENIUL APEI ÎN
CONTEXT EUROPEAN. PND ŞI POS MEDIU.
 Planul Naţional de Dezvoltare este un Document de
planificare strategică şi programare financiară
multianuală, elaborat într-un larg cadru partenerial, ce
orientează şi stimulează dezvoltarea economică şi socială
a ţării în concordanţă cu principiile Politicii de Coeziune
a Uniunii Europene.
 Cadrul naţional strategic de referinţă (CNSR) şi
programele operaţionale sectoriale (POS).

22. Slide 21: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Programul Operational Sectorial - Mediu (POS-Mediu)
cuprinde doua obiective legate de ape:
 Îmbunătăţirea accesului la infrastructura apă prin
asigurarea serviciilor de alimentare cu apa şi canalizare în
majoritatea zonelor urbane până în anul 2015.
 Reducerea riscului la dezastre naturale prin
implementarea măsurilor preventive în cele mai
vulnerabile zone până în anul 2015.
Programul National pentru Dezvoltare Rurala(PNDR).
Masura2.1.3. Plati NATURA 2000 pentru terenuri agricole.

23. Slide 22: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
CUNOAŞTEREA RESURSELOR DE APĂ – MONITORIZARE.
 Gospodărirea apelor se desfăşoară şi se bazează pe cunoaşterea
ştiinţifică, complexă, cantitativă şi calitativă a resurselor de apă ale
ţării, realizată printr-o activitate unitară şi permanentă de
supraveghere, observaţii şi măsurători asupra fenomenelor
hidrometeorologice şi resurselor de apă, inclusiv de prognozare a
evoluţiei naturale acestora, ca şi a evoluţiei lor sub efectele antropice,
precum şi prin cercetări multidisciplinare.
 Programe pentru monitorizarea stării apelor.
 Pentru apele de suprafaţă, programele de monitorizare cuprind:
a) volumul şi nivelul sau valoarea debitului până la limita
relevantă pentru starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul
ecologic;
b) starea ecologică şi chimică, precum şi potenţialul ecologic.

24. Slide 23: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
 Pentru apele subterane, programele de monitorizare
cuprind monitorizarea stării chimice şi cantitative.
 Pentru zonele protejate, programele de monitorizare
cuprind prevederile specifice stabilite la înfiinţarea
acestora.
 Sistemul naţional de monitorizare integrată a factorilor de
mediu.
 Programele SIMIN, DESWAT şi WATMAN.

25. Slide 24: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Sistemul de monitorizare pentru infrastructura de gospodărire a
apelor cuprinde:
 monitoringul balanţei apei în acumulări şi a comportării în
timp a barajelor;
 măsurarea volumelor de apă deviate între bazine;
 monitorizarea captărilor importante, cu influenţă majoră
asupra regimului natural de scurgere.
 SITUAŢIA RESURSELOR DE APĂ PE PLAN MONDIAL.
 Din suprafaţa planetei noastre, 510 milioane km2 (70,8%) este
acoperită de apă şi 149 milioane km2 (29,2%), de uscat. Durata
medie de înmagazinare a apei în diferite rezervoare este redată
în tabelul de mai jos.

26. Slide 25: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Volumul total al apei existente pe Pământ este apreciat la
1 400 milioane km3, repartizat astfel:
 volumul total de apă dulce: 37,8 milioane km3 (2,7%);
 volumul total de apă marină: 1362,2 milioane km3 (97,3%).
0,46% din volumul de apă dulce de pe glob poate fi
utilizat direct, restul de 99,54%, se sustrage utilizării
imediate de către oameni.

27. Slide 26: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
RESURSELE DE APĂ ALE ROMÂNIEI; EXEMPLIFICĂRI LA
NIVELUL COMUNITĂŢILOR LOCALE ŞI MEDIULUI RURAL
Câteva date statistice referitoare la râuri, arată astfel:
 număr cursuri de apă codificate – 4864;
 lungimea totală – 78 905 km;
 structura – 15 bazine principale;
 volum mediu scurs anual pe râurile interioare (date la nivel
2010) – 38,7 miliarde m3;
 cota parte volum provenit de pe teritoriul din afara graniţelor
ţării (Siret + Prut) – 1.7 miliarde m3;
 volum total mediu multianual (stocul mediu multianual
al apelor de suprafaţă) – 40 miliarde m3.

28. Slide 27: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Harta cu reprezentarea fizico-geografica a zonei studiate

29. Slide 28: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Zone cu pajisti de inalta valoare naturala.

30. Slide 29: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Zone importante pentru protectia pasarilor

31. Slide 30: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Reţeaua română de arii naturale protejate (actuale si viitoare situri
Natura 2000)

32. Slide 31: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
 Repartitia resurselor de apă pe principalele bazine
hidrografice (date actualizate la nivelul anului 2010).
 Resursele utilizabile (conform datelor ANAR).
 Resursa de apă pentru mediul rural.
 Asigurarea apei potabile în sisteme centralizate în
mediul rural, cu sursă de alimentare din ape de
suprafaţă şi subterane.
 Asigurarea apei potabile în sisteme centralizate în
mediul rural. Sursa de alimentare: ape subterane.
 Asigurarea apei potabile în sisteme centralizate, în
mediul rural. Sursa de alimentare: Ape de suprafaţă.

33. Slide 32: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
RESURSELE DE APĂ SUBTERANE
Consideraţii hidrogeologice-Acviferele de adancime-Complexul acvifer Ponţian, Dacian,
Romanian-Pleistoceninferior.
Rast- foraj artezian din depozitele daciene

34. Slide 33: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Secţiune hidrogeologică între Verbiţa şi Moţăţei

35. Slide 34: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Secţiune hidrogeologică între văile Câlniştea
şi Sabar (după Bretotean,1997)

36. Slide 35: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1

37. Slide 36: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Sectiuni hidrogeologice

38. Slide 37: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
Rezultatele scontate a se obţine :
 Studiu şi raport de cercetare documentar.
Rezultatele obţinute:
 Realizarea unei vederi sintetice de ansamblu asupra
domeniului studiat şi a obiectivelor proiectului,
constituindu-se astfel o bază de plecare pentru activităţile
următoare.

39. Slide 38: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
CONCLUZII:
 În cadrul prezentei faze, s-a realizat un studiu documentar pe baza
datelor existente în literatura de specialitate, referitor la resursele de
apă de suprafaţă şi subterane, a politicilor şi reglementărilor
existente în domeniul apelor. Pe baza studiului documentar
întreprins, pot fi formulate următoarele concluzii de etapă:
 Consumul resurselor de apă la nivel mondial a crescut de nu mai
puţin de 6 ori, în timp ce la noi în ţară s-a redus simţitor ca urmare a
scăderii activităţilor economice.
 La nivelul anilor 2020 - 2025 criza apei se va manifesta acut pe tot
globul.
 Pentru a contracara efectele deja manifeste ale încălzirii globale, pe
plan mondial se au în vedere măsuri cum ar fi: stabilirea de zone
inundabile controlat şi consolidarea digurilor; realizarea unor lucrări
hidrotehnice de protecţie la inundaţii şi a unor sisteme urbane de
stocare în caz de precipitaţii abundente.

40. Slide 39: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
 La nivelul fluviului Dunărea se constată o tendinţă de creştere a
debitelor maxime măsurate începând cu anii 1840, corelat cu o tendinţă
de creştere a nivelului Mării Negre, conform măsurătorilor efectuate la
Constanţa şi Sulina începând cu anii 1860.
 Conform directivei cadru apa (Art. 5 şi 9) trebuie promovat mecanismul
economic pentru apă, fapt ce necesită realizarea pentru fiecare bazin
hidrografic a unei analize şi evaluări economice.
 Punerea în aplicare a directivei cadru apa, prin intermediul schemelor
directoare elaborate pentru fiecare bazin hidrografic, în vedere atingerii
la nivelul anului 2015 a “stării bune a apei”, va conduce la o creşterea a
preţului apei, inclusiv pentru exploataţiile agricole.
 Regulamentul CE 1698/2005 prevede acordarea de compensaţii
fermierilor pentru costurile suplimentare ce decurg din aplicarea
Directivei cadru apa şi a realizării reţelei de arii naturale protejate
“Natura 2000”.
Considerăm că în faza următoare va fi necesară aprofundarea cerinţelor
Directivei cadru apa referitoare la mecanismul economic in domeniul
apelor si corelatia existenta cu actuala politica agrara comuna.

41. Slide 40: Proiectul 411/ADER 4.1.1./faza 1
VA MULTUMIM PENTRU
ATENTIE