1. Unitatea de învăţământ: Colegiul Tehnic Reşiţa

2. CUPRINS
1. Introducere ……………………………………………………………………………… S3
2. Concepte I – Topologii de reţele de telecomunicaţii …………………. S5
3. Concepte II – Topologii de reţele de calculatoare …………………….. S10
4. Link-uri utile ……………………………………………………………………………. S18
5. Întrebări recapitulative/Exerciţii ……………………………………………… S19
6. Bibliografie ……………………………………………………………………………… S20

3. 1. Introducere

4. Termenul topologie de reţea se referă la dispunerea fizică în teren
a elementelor care compun o reţea de comunicaţii sau o reţea de
calculatoare. Topologia este un termen consacrat, folosit când se
fac referiri la configuraţia spaţială a reţelei. Topologia unei reţele
determină în bună măsură performanţele acesteia. Alegerea unei
anumite topologii influenţează tipul de echipament necesar,
posibilitatea de extindere a reţelei, modul în care este administrată
reţeaua. Diversitatea topologiilor presupune metode de
comunicaţie diferite, iar aceste metode au o mare influenţă în
reţea.

6. Schema bloc simplificată a unei subreţele de comunicaţii este prezentată în figura 1:
CL
CL
CL
CT
TT
T
T
T T
J J
J J
JEJ
Figura 1. SCHEMĂ BLOC SUBREŢEA TC.
(T: terminal; CL: centrală locală; J: joncţiune locală; CT: centrală de tranzit;
JE: joncţiune exterioară subreţelei (distantă))
În reţeaua globală de comunicaţii electronice, există topologii specifice subreţelelor de
acces/distribuţie şi topologii specifice subreţelelor de transmisie. Aceste topologii s-au
impus ca urmare unor considerente de implementare practică, de întreţinere şi de
siguranţă în funcţionare.

7. Topologii specifice distribuţiei:
•Structuri în arbore sau radiale specifice reţelei de telefonie;
•Structuri prin centrală privată;
•Structuri pentru servicii Internet (reţea magistrală, inel, stea);
•Structuri de tip CATV (reţea magistrală).
Principalul avantaj al unei structuri tip arbore este economic, deoarece asigură o
lungime minim posibilă a căilor de transmisie prin reţeaua de comunicaţii electronice.
Dezavantajul major este inexistenţa reţelei de rezervă. În figura 2 este reprezentată o
structură tip arbore.
T
T
T
T
T
T
T
T
C
C
C
C
CL
CL
CT
Figura 2 STRUCTURA TIP
ARBORE (DE DISTRIBUŢIE)
(T: terminal; C:
concentrator; CL: centrală
locală; CT: centrală de
tranzit)
Accesul prin centrală telefonică privată (PABX) se caracterizează prin funcţionare
independentă, sau în reţea. Conectarea la reţeaua publică se poate face cu linii
analogice sau ISDN.

8. În figura3 este desenată o structură de acces prin PABX.
TELEFON 1
TELEFON n
FAX
PC
Centrală
PABX
Figura 3. STRUCTURA TIP PABX

9. Principala structură utilizată pentru reţeaua de comunicaţii electronice în zona de
transmisie este topologia plasă (interconectare totală). Un asemenea tip de reţea este
prezentată în figura 4. Avantajul unei interconectări totale este existenţa unor rute de
rezervă, iar dezavantajul principal este costul mai mare.
CT
C
C
C
C C
C
CL
CL
CL
Figura 4 STRUCTURA TIP PLASĂ
( C: concentrator; CL: centrală locală; CT: centrală de tranzit)

10. 3. Concepte II – Topologii de reţele
de calculatoare

11. Topologia este un termen care desemnează maniera de proiectare a unei reţele.
Există două tipuri de topologii: topologia fizică şi topologia logică
Topologia logică descrie metoda folosită pentru transferul informaţiilor de la un
calculator la altul.
Cele mai comune două tipuri de topologii logice sunt broadcast şi pasarea jetonului
(token passing)
Într-o topologie broadcast, o staţie poate trimite pachete de date în reţea atunci
când reţeaua este liberă (prin ea nu circulă alte pachete de date). În caz contrar, staţia
care doreşte să transmită aşteaptă până reţeaua devine liberă. Dacă mai multe staţii
încep să emită simultan pachete de date în reţea, apare fenomenul de coliziune. După
apariţia coliziunii, fiecare staţie aşteaptă un timp( de durată aleatoare), după care
începe din nou să trimită pachete de date. Numărul coliziunilor într-o reţea creşte
substanţial odată cu numărul de staţii de lucru din reţeaua respectivă, şi conduce la
încetinirea proceselor de transmisie a datelor în reţea, iar dacă traficul depăşeşte 60%
din lăţimea de bandă, reţeaua este supraîncărcată şi poate intra în colaps.
Pasarea jetonului controlează accesul la reţea prin pasarea unui jeton digital
secvenţial de la o staţie la alta. Când o staţie primeşte jetonul, poate trimite date în
reţea. Dacă staţia nu are date de trimis, pasează mai departe jetonul următoarei staţii
şi procesul se repetă.
Topologia fizică defineşte modul în care calculatoarele, imprimantele şi celelalte
echipamente se conectează la reţea .
Topologii fizice fundamentale sunt : magistrală, inel, stea, plasă (mesh), arbore

12. Topologia magistrală
Foloseşte un cablu de conexiune principal, la care sunt conectate toate
calculatoarele. Cablul principal are la capete instalate capace (terminatoare) care
previn fenomenul de reflexie a semnalelor, fenomen care poate genera erori în
transmisia datelor.
Topologia magistrală are avantajul consumului redus de cablu si al conectării facile a
calculatoarelor. În schimb, identificarea defectelor de reţea este dificilă, dacă apar
întreruperi în cablu, reţeaua nu mai funcţionează şi este nevoie de terminatori la
ambele capete ale cablului
Figura 5.
Topologia
magistrală

13. Topologia inel
Într-o topologie inel (ring), fiecare dispozitiv este conectat la următorul, de la primul
până la ultimul, ca într-un lanţ
Figura 6.Topologia inel

14. Topologia stea
Are un punct de conectare central, care este de obicei un echipament de reţea,
precum un hub, switch sau router. Fiecare staţie din reţea se conectează la punctul
central prin câte un segment de cablu, fapt care conferă acestei toplogii avantajul că
se depanează uşor. Dacă un segment de cablu se defectează, acest defect afectează
numai calculatorul la care este conectat, celelalte staţii rămânând operaţionale.
Topologia stea are dezavantajul costului ridicat şi al consumului ridicat de cablu. În
plus, dacă un hub se defectează, toate echipamentele din acel nod devin
nefuncţionale. În schimb, calculatoarele se conectează uşor, reţeaua nu este afectată
dacă sunt adăugate sau deconectate calculatoare şi detectarea defectelor este simplă
Figura 7. Topologia stea

15. Topologia Extended Star
Este prezentă multiplicarea nodurilor centrale, permiţând lucrul reţelei chiar dacă unul
din nodurile centrale se defectează. Are o performanţă mai mare ca Star.

16. Topologia plasă (mesh)
Într-o topologie mesh, fiecare echipament are conexiune directă cu toate celelalte.
Dacă unul din cabluri este defect, acest defect nu afectează toată reţeaua ci doar
conexiunea dintre cele două staţii pe care le conectează.Altfel spus, dacă o parte a
infrastructurii de comunicaţie sau a nodurilor devine nefuncţională, se găseşte oricând
o noua cale de comunicare.
Topologia plasă se foloseşte în cadrul reţelelor WAN care interconectează LAN-uri. În
plus, datorita fiabilităţii ridicate aceste topologii sunt exploatate in cazul aplicaţiilor
spaţiale, militare sau medicale unde întreruperea comunicaţiei este inacceptabilă
Figura 8 Topologia plasă

17. Topologia arbore (tree)
Combină caracteristicile topologiilor magistrală şi stea. Nodurile sunt grupate în mai
multe topologii stea, care, la rândul lor, sunt legate la un cablu central.
Topologia arbore prezintă dezavantajul limitării lungimii maxime a unui segment. În
plus, dacă apar probleme pe conexiunea principală sunt afectate toate calculatoarele
de pe acel segment. Avantajul topologiei arbore constă în faptul că segmentele
individuale au legături directe
Figura 9. Topologia arbore

18. Link-uri utile
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Re%C8%9Bea_de_calculatoare
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Topologie_de_re%C8%9Bea
3. http://ro.scribd.com/doc/22329816/RE%C5%A2ELE-DE-COMUNICA
%C5%A2II
4. http://cciu.unitbv.ro/files/RETELE%20DE%20COMUNICATII
%20DATE%20-%20subset.pdf

19. Bibliografie
[1]. Ilie, A., Reţele de comunicaţii – partea a I-a, Material de
predare, 2009
[2]. Suciu, C., şi colab., Reţele de calculatoare – partea I-a
Material de predare 2009

20. 2
2
2
3
11
1
1
1 1
4 J
4 4
F
i
g
.I
.
1
1
I
S
D
N
s
w
i
t
4. Întrebări recapitulative/Exerciţii
4.1. Ce semnifică termenul topologie într-o reţea de comunicaţii electronice?
4.2. Ce tipuri de topologii fizice uzuale există într-o reţea de calculatoare?
4.3.Activitatea de învăţare I.
Tipul activităţii: harta tip pânză de păianjen; Durata: 20 minute
Sugestii: elevii se pot organiza în grupe mici (2-3)
Sarcina de lucru: realizaţi o hartă tip pânză de păianjen pornind de la diversitatea
topologiilor şi a avantajelor oferite de fiecare dintre ele.
Sugestii: pentru realizarea acestei activităţi de învăţare este necesară parcurgerea
Glosarului de termeni, internet, reviste de specialitate.
4.2. Activitatea de învăţare II.
Tipul activităţii: harta conceptuală; Durata: 10 minute
Sugestii: elevii se pot organiza în grupe mici (2-3)
Sarcina de lucru: completaţi denumirea blocurilor componente (numerotate cu cifre
de la 1 la 5) ale unei subreţele de telecomunicaţii reprezentate în figură:
Sugestii: pentru realizarea acestei
activităţi de învăţare este necesară
parcurgerea Fişei de documentare 1.3, a
Glosarului de termeni, internet, reviste
de specialitate.